Măștile de protecție împotriva COVID aruncate la întâmplare, adevărate „bombe” ecologice

Odată cu apariția pandemiei, acestea au devenit un important factor de poluare, cantitatea de măști folosită anul trecut crescând de 207 ori față de 2019.

Poluarea cu plastic devenise o importantă amenințare la adresa mediului înconjurător înainte de pandemie, iar fenomenul s-a amplificat odată cu apariția regulilor de protecție sanitară, ce impun folosirea măștilor și a altor echipamente de protecție împotriva virusului SARS-CoV-2. Ceea ce înainte constituia produs de uz exclusiv medical a devenit produs de larg consum, din cauza riscului epidemiologic și invadează străzile, plajele și apele.

Un ONG francez care se ocupă, printre altele, cu operaţiuni de curăţenie pe Coasta de Azur, a descoperit pe fundul mării cantităţi industriale de măşti, mănuşi şi sticluţe de plastic pentru dezinfectant de mâini, trăgând şi un semnal de alarmă cu privire la acumularea de astfel de deşeuri. Se estimează că, în acest ritm, în Marea Mediterană ar putea exista mai multe măști decât meduze, iar peste 1,5 miliarde de măşti de unică folosinţă vor ajunge în oceanele lumii. Măștile și mănușile nu sunt biodegradabile și nici măcar reciclabile, de aceea au un regim special de colectare, fiind deșeuri periculoase. Faptul că durata lor de viaţă este de 450 de ani, le face să fie adevărate bombe ecologice cu ceas.

Carrefour România a fost primul retailer care s-a implicat, încă din iunie anul trecut, într-o campanie de colectare a măștilor, mănușilor și altor echipamente folosite împotriva Covid-19, în recipiente speciale amplasate în fiecare magazin, alăturându-se astfel inițiativei „Nu arunca măști și mănuși pe jos”, derulată de Asociația Geeks For Democracy. Între timp s-au alăturat campaniei de colectare și alte hipermarket-uri și ONG-uri, dar oamenii continuă să arunce măștile la întâmplare.

Luna aceasta, Kaufland România s-a alăturat unui proiect pilot de mediu, iniţiat de organizaţia neguvernamentală Oraşul Meu, Culorile Mele. Inițiatorii își propun colectarea măștilor de protecție folosite, care vor fi apoi utilizare pentru a produce energie, reducând astfel impactul asupra mediului. Pentru început, colectarea se va face în cele 17 magazine Kaufland din Bucureşti, însă campania s-ar putea extinde în întreaga țară, în rețeaua Kaufland. Organizatorii campaniei estimează că până la sfârșitul anului vor colecta astfel peste un milion de măști, încurajând oamenii să le aducă la punctele de colectare și să nu le arunce  la gunoi sau, mai rău, pe stradă.

În cadrul campaniei sunt colectate patru tipuri de măşti, respectiv măştile din plastic de unică folosinţă, măştile FFP2, numite şi N95, măştile FFP3 şi măştile chirurgicale, dacă nu provin dintr-un mediu medical. Nu vor putea fi colectate măşti din material textil confecţionate acasă sau alte articole de protecţie, deşeuri periculoase (ascuţite, inflamabile, reactive, corozive, toxice, infectate sau patogene), deşeuri medicale, baterii, recipiente sub presiune sau sticlă spartă.

„Pandemia actuală a adus mari provocări nu doar din punct de vedere economic şi sanitar, ci şi de mediu, având în vedere cantităţile enorme de plastic generate de aceste măşti de unică folosinţă. Proiectul (…) îşi propune să transforme aceste tipuri de deşeuri în energie utilă”, a declarat Lestat Monroe, fondatorul ONG-ului Oraşul Meu, Culorile Mele.

Dr. Mihail Pautov

Campania a fost denumită „Aruncă în siguranță”, iar medicul Mihail Pautov este ambasadorul acestui proiect, despre care spune că poate contribui și la reducerea extinderii pandemiei.

„Dincolo de problema majoră de mediu pe care o presupune poluarea cu plastic, e important să vorbim şi despre impactul pe care aceste măşti aruncate la întâmplare îl au asupra sănătăţii noastre şi a copiilor noştri. Aruncarea acestora în condiţii necontrolate presupune crearea unor potenţiale noi focare de infecţii pentru oameni, şi nu discutăm aici doar despre coronavirus, ci şi despre alte virusuri prezente în corpul uman. Aruncă în siguranţă este un proiect prin care ne putem asigura că aceste măşti sunt colectate şi eliminate corect din mediu, procesul având riscuri minime pentru cei implicaţi în proces, datorită măsurilor de siguranţă luate, prevenind astfel extinderea pandemiei”, a declarat acesta.

Katharina Scheidereiter, CSR manager Kaufland România a precizat că „pentru compania noastră, protecţia mediului este un pilon important al strategiei de responsabilitate socială. Ne-am alăturat acestui proiect pentru a oferi tuturor clienţilor noştri o opţiune sigură de a arunca măştile de unică folosinţă, pentru ca acestea să nu dăuneze mediului înconjurător”.

ONG-ul Orașul Meu, Culorile Mele a conceput și cel mai mare proiect de terapie prin artă desfăşurat în România, pentru a minimiza impactul negativ al spitalizării pe termen lung asupra copiilor cu afecţiuni cronice.

Pe de altă parte, primul raport național privind prezența microplasticului în apele dulci din România, prezentat  ieri, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociația Act for Tomorrow și Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, arată că cele mai importante ape dulci din România sunt contaminate cu microplastic. Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic.

Analiza probelor de apă a fost realizată de către specialiști în domeniu, în laboratoarele Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, având ca scop ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România. În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră, iar principalele deșeuri din care provin particulele de microplastic identificate în apele din România sunt sticlele de apă, suc, recipiente (PET), obiectele de îmbrăcăminte, flacoanele, folii le și  pungile di nplastic.

În cadrul raportului a fost elaborat pentru prima dată și un set de recomandări specifice pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice ce vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum și în dezvoltarea unei strategii naționale privind protejarea apelor.