Ciupercile, sursa inepuizabila de sanatate

La problemele grave de sanatate cu care ne confruntam, natura ne ofera solutii: sa consumam cat mai multe fructe, legume si… ciuperci. Acestea din urma, in combinatii alese, bine echilibrate, au efecte sinergice, benefice, de neimaginat pentru sanatatea noastra.

Trandafir Casaru si ciupercile miraculoase

Criza economica are si efecte pozitive, care se rasfrang, pe langa altele,  si in potentarea sanatatii individuale. Pe langa faptul ca romanul pretuieste mai mult banii si patrimoniul detinut, afacerile mici, dar rentabile si care permit supravietuirea in conditii decente a unei familii intregi au inceput sa fie atent observate, ba chiar exista „insolventi” care asculta cu caietul si pixul in mana idei ale oamenilor simpli, pentru a le pune in practica, la nivel industrial.

Oamenii simpli se multumesc insa de o viata cu banii putini si hrana cat sa le asigure minimum de confort in casa si sa le mentina starea de sanatate la parametrii optimi.

La vreo 80 de km de orasul Buzau, economia pe timp de criza sta inscrisa pe un butuc de fag. Iar minusul care nu potenteaza profitul este si intr-un sat de munte din comuna Bisoca, insasi infrastructura locala, lasata de izbeliste an dupa an. Lectia de progres o invatam de la Trandafir Casaru. Bisoceanul a lucrat in mina, in valea Jiului. In timpul liber, impreuna cu colegii, mergea in padurile din zona Vulcan, la cules de bureti. Acum cultiva ciuperca Pleurotus ostreatus, specie cunoscuta popular sub numele BURETI DE FAG, deosebit de apreciata gastronomic, dar care in ultimul timp, prin studii si cercetari stiintifice s-a dovedit ca are un aport deosebit ca un adjuvant in profilaxia multor afectiuni de natura imunologica si metabolica.

De 12 ani de cand este acasa, la pensie, in satul Lopatareasa, Casaru cultiva  „carne vegetala”. S-a orientat spre pleurotus, pentru ca stie ca aportul acestora asupra sanatatii este fantastic. Bisoceanul povesteste ca aceasta ciuperca este mai valoroasa nutritiv decat carnea de miel, este cea mai eficienta „ciuperca medicinala”.

Aceasta ciuperca prin substantele active pe care le contine (polizaharide, lovastatin, manitol, terpene, vitamine, steroli, aminoacizi, peptide) are un efect terapeutic benefic asupra organismului.  Are efect terapeutic anti-bacterial, anti-viral, anti-inflamator, anti-tumoral, cardio-protector, imunostimulator, tonic nervos si anti-oxidant. 

Datorita tuturor acestor proprietati, Pleurotus ostreatus consumata in mod regulat, regleaza tensiune arteriala, diminueaza continutul de colesterol (rau), stimuleaza imunitatea, previne infectiile virale si pe cele bacteriene, lupta impotriva stresului si previne formare de tumori canceroase.

Este bine de stiut insa ca speciile cultivate sunt hibrizi, in marea lor majoritate, iar acest potential terapeutic este astfel alterat (mai mult sau mai putin), iar pentru a beneficia de intreaga paleta de efecte terapeutice trebuie sa gasim specia in habitatul sau natural. Aceasta specie, sub forma de hibrid cultivat, are in special un efect cardio-protector, deoarece continutul ciupercii in colesterol este 0.

In ciupercarie, nu se investeste prea mult, dar trebuie sa muncesti si sa te pricepi, ca sa nu risti zadarnic sau sa obtii produse de slaba calitate, care nu s-ar vide si ar fi pacat… ne spune Trandafir Casaru.

„Aici avem o mica zis ciupercarie pentru bureti pleurotus facuta de mine pe cioate de fag. Un intreg complex de lucrari se fac, de la taierea lemnului, la debitare, pana la bureti. In februarie – martie se taie lemnul din padure, cu tot cu coaja. Atentie, nu trebuie tarat pe jos si nici uscat sa fie. Nu trebuie rasinoase si salcam. Nu se fac pe ele ciuperci. Poate mai face cineva, asa ca spun totul. Un lemn sanatos trebuie sa fie. Se taie, se debiteaza in gater. Apoi se face o groapa cam de un metru adancime. Se cumpara miceliu, pentru ca eu cu miceliu fac. Butucul are pana in 60 de cm inaltime. 10 la suta din inaltime se taie rotund, ca un capac. Intre capac si butucul-mama se pune miceliul. 10 la suta din cantitatea de lemn este miceliu. Costa putin miceliul. L-am cumparat de la Fierbintii de Sus. Se leaga pe cap cu o folie ca sa nu fie atacat de daunatori. Vertical, unul langa altul se lasa in groapa. 18-20 de saptamani se lasa in groapa. Se face un pod de lemn, plus un strat de ogrinji (coceni de porumb dupa ce au fost goliti de frunzele uscate de animale), crengi si apoi o folie gaurita ici-acolo si o palma de 20-25 cm de pamant deasupra. E ca o maternitate. Incubeaza. Nici aici nu trebuie materiale din salcam sau brad. Resping miceliul”, ne invata omul ce trebuie sa stim, de la inceput, daca vrem sa intram in „afaceri”.

Partea frumoasa abia acum incepe. Se vede ca nu ai muncit degeaba. Se scot ciupercutele si se planteaza, ne mai spune bisoceanul. „Se ingroapa butucii cam de la o treime, pana la jumatate, maxim. Grosimea lor pleaca de la 15 la 30 de cm in diametru. Sa fie usor manevrabili. Se pun musai la umbra de nuc, ori la nord de case. Merge, de fapt, orice umbra. Trei sau patru ani culegi! Te rogi la Dumnezeu sa dea ploaie. Ar putea fi si udate din cand in cand, insa la mine e greu cu caratul apei. E distanta mare si eu nu pot. Eu am cules de pe butucii acestia, sunt peste 50, mai mult de 70 de kg de pleurotus. De trei, chiar patru ori pe an poti face recoltare de ciuperci. Pentru familie doar, pentru ca la noi drumul este extrem de avariat si nu pot cara cu spatele borcane cu pleurotus, daca ar fi sa ii conserv, sau ciupercile crude, cu rucsacul; ar fi la fel de greu. Eu v-as intreba de ce ati lasat masina in deal si ati venit pe jos, 20 de minute pana la mine? Din cauza drumului, nu?! Mai bine ii dau pe toti de pomana, de aici, pentru ca infrastructura noastra nu ne ajuta deloc”, spune cu tristete in glas, Casaru.

In comuna Bisoca spune ca el este primul care a facut ciupercarie. „E a patra serie pentru mine si am ajutat multi oameni sa-si infiinteze. Am acest hobby de vreo 12 ani. Am invatat din carti si de la televizor. E rentabila afacerea, daca este cineva interesat sa o faca!”, este povestea spusa chiar de Trandafir Casaru – ciupercar fara acte, care face asta doar din pasiune.