CMR cere „retragerea de urgență” a proiectelor lansate de CNAS în transparență decizională

Se solicită, totodată, deschiderea unui canal funcțional de comunicare și colaborare interinstituțională între Cancelaria Prim-Ministrului, ministerele Finanțelor și Sănătății,CNAS și CMR, în vederea discutării și identificării unor soluții rapid aplicabile, sustenabile la nivel de sistem medical.

 

Colegiul Medicilor din România (CMR) solicită retragerea urgentă a proiectelor publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în transparență decizională, precum și suspendarea calendarului întâlnirilor cu organizaţiile patronale, sindicale şi profesionale reprezentative din domeniul medical, organizate în vederea consultării / negocierii referitoare la acestea, programate pentru data de 18.01.2024.

În acest sens, conducerea CMR a transmis un MEMORIU către toate instituțiile implicate și propune „deschiderea unui canal funcțional de comunicare și colaborare interinstituțională între Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Colegiul Medicilor din România, în vederea discutării și identificării unor soluții rapid aplicabile, sustenabile la nivel de sistem medical”.

 

Potrivit medicilor, aspectele care trebuie discutate se referă în principal la: 

• echilibrarea, în regim de urgență, a gestionării resurselor financiare alocate sistemului de sănătate, cu accent pe optimizarea utilizării acestora în beneficiul cetățenilor și al profesioniștilor din domeniul sănătății;

• prezentarea și promovarea, în mod transparent, a unui calendar de menținere și alocare a fondurilor destinate sistemului de sănătate, cel puțin la nivelul valorilor negociate și intrate în vigoare de la 01.07.2023;

• prezentarea unui calendar de activități și a instituțiilor responsabile pentru facilitarea tranziției de la situația de fapt, la obiectivele asumate de Guvernul României, la nivel internațional, referitoare la furnizarea și finanțarea serviciilor de sănătate.

 

CMR amintește că, la data de 1 iulie 2023, au intrat în vigoare noul Contract-cadru și noile Norme, reglementând relațiile contractuale între Casa Națională de Asigurări de Sănătate și furnizorii de servicii medicale, entități partenere într-un contract civil de prestări servicii, în domeniul medical, iar direcțiile strategice promovate de Colegiul Medicilor din România, în cadrul întâlnirilor care au constituit etape de negociere și pe care organizația le susține în continuare, includ:

1. accesul echitabil al cetățenilor la servicii de sănătate, cu preponderență la intervenții preventive comprehensive, diagnostic adecvat, tratament corespunzător și monitorizare periodică a afecțiunilor cu impact negativ major în mortalitate și dizabilitate, prin managementul integrat al acestora;

2. debirocratizarea serviciilor din sănătate, cu preponderență în asistența medicală primară;

3. finanțarea adecvată și sustenabilă a sistemului de sănătate;

4. păstrarea unui echilibru între diferitele segmente de asistență medicală și repartiția echitabilă, în teritoriu, a resursei umane înalt specializate;

5. furnizarea unor intervenții și servicii de sănătate de calitate ridicată și sigure, indiferent de domeniul de asistență medicală.

 

Totodată, Colegiul Medicilor din România își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația în care se află întreg sistemul medical românesc, în pragul negocierilor propuse de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru data de 18.01.2024 și prezintă o radiografie sumară a sistemului medical, care indică:

• întârzierea plăților serviciilor medicale prestate de furnizorii de asistență medicală primară, ambulatorie și stomatologie, începând cu luna septembrie 2023, fără stabilirea unui mod de scutire de penalități pentru plățile datorate ANAF, precum și neplata serviciilor medicale prestate în centrele de permanență, pentru octombrie și noiembrie 2023;

• incertitudinea plăților, cauzată de subfinanțarea constantă a sistemului medical;

• absența rectificării bugetare pentru anul 2023;

• lipsa transparenței privind alocarea fondurilor către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din Fondul de rezervă, precum și privind modalitatea de plată a serviciilor medicale;

• impactul inflației, creșterii fiscalității, creșterii salariilor personalului angajat în asistența medicală primară, ambulatoriu și stomatologie (din august 2023), creșterea costurilor utilităților și blocarea investițiilor în cabinetele medicale, precum și reducerea estimată prin proiectul de Contract-cadru și Norme, cu intrarea în vigoare la 01.02.2024, respectiv 30% în medicina primară, 27% în ambulatoriu și 50% în stomatologie;

• noile propuneri ale valorilor minim garantate ale punctelor care stau la baza calculului veniturilor raportate de către medicii de familie și ambulatoriile de specialitate clinică, publicate de CNAS la data de 11.01.2024 sunt sub valoarea punctelor la care aceleași servicii erau decontate în trimestrul IV 2019;

• disproporții semnificative între regiunile țării și accesul inechitabil al populației la servicii medicale;

• neconformitatea evidentă cu Contractul-cadru (în vigoare din 1 iulie 2023), care a respectat recomandările Comisiei Europene pentru consolidarea medicinei prespitalicești și acordurile cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, privind asistența medicală acordată populației neasigurate.

 

CMR reamintește Guvernului că și-a asumat mai multe obiective care nu sunt respectate:  Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 (SNS) a fost elaborată în cadrul Proiectului „Crearea cadrului strategic și operațional pentru planificarea și reorganizarea la nivel național și regional a serviciilor de sănătate”, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, și constituie „cadrul de politică strategic național pentru sănătate în temeiul căruia se va evalua modul de îndeplinire a condiției favorizante aplicabile domeniului sănătății, solicitată de Comisia Europeană cu privire la dezvoltarea Acordului de Parteneriat și a programelor în România pentru perioada 2021-2027, precum și a recomandărilor de țară formulate de Comisia Europeană cu privire la sistemul de sănătate”, transmite CMR.

Conform angajamentului asumat de Guvernului României SNS „reprezintă documentul la care relaționează toate propunerile de politică publică în domeniul sănătății și va reprezenta fundamentul pentru prioritizarea și programarea utilizării fondurilor alocate în sistemul național de sănătate”, iar „în ceea ce privește asistența medicală primară, pentru ca aceasta să poată prelua baza piramidei serviciilor medicale, trebuie asigurat un cadru predictibil de dezvoltare în care să se asigure formarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii și asigurarea sustenabilității financiare și operaționale a cabinetelor de medicină de familie”.

 

CMR susține că „este obligatorie consolidarea rolului medicinei primare în sistemul de sănătate, care va determina scăderea internărilor evitabile, a risipei de resurse financiare și creșterea satisfacției pacientului”, atrăgând atenția că în cadrul „Programului pe bază de rezultate în sectorul sanitar din România”, convenit între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare și aprobat prin Legea nr. 1/2021, țara noastră s-a angajat să crească cheltuielile cu asistența medicală primară, astfel încât ponderea acestora în cheltuielile cu servicii de sănătate ale FNUASS să atingă 9,6%”.

În timp ce bugetul FNUASS pentru anul 2023 a respectat acest angajament, în anul 2024, după diminuarea alocărilor prin legea bugetului de stat, ponderea asistenței medicale primare în FNUASS va scădea la 6,4%, subliniază conducerea CMR.

 

În acest context, CMR supune atenției guvernanților câteva riscuri imediate: carențe severe în acordarea serviciilor medicale în medicina de prim-contact, în special pentru serviciile preventive, a celor de diagnostic și tratament în timp util a afecțiunilor grave, cu impact negativ semnificativ asupra stării și așa precare de sănătate a populației; imposibilitatea oferirii serviciilor medicale de bază unor categorii populaționale care, în ultimii ani, nu au putut accesa adecvat serviciile preventive sau de diagnostic pentru afecțiuni grave, dar silențioase ca simptomatologie, și care acum se prezintă cu aceste afecțiuni în stadii avansate de boală; suprasolicitarea, până la blocare, a serviciilor de ambulanță, unităților/centrelor de primiri urgențe și spitalelor de acuți, prin redirecționarea pacienților în ambulator – 70% dintre cazurile medicale sunt rezolvate în asistența medicală primară și  ambulatoriul de specialitate; depopularea sistemului medical de prim-contact, prin închiderea masivă a cabinetelor, ca urmare a intrării în incapacitate de plată pentru toate obligațiile financiare: plata personalului medical încadrat, a taxelor datorate statului român, dar și prin lipsa de atractivitate a sistemului prespitalicesc, pentru medicii tineri.