Dr. Valeria Herdea, noul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Decizia premierului Marcel Ciolacu, de numire în funcția de preşedinte al CNAS al cunoscutului medic de familie, a fost semnată și publicată în Monitorul Oficial, într-un moment de tensiune maximă între medicii de familie și medicii din ambulatoriul de specialitate cu instituția care gestionează bugetul Sănătății. 

 

În plin scandal al medicilor de familie cu Guvernul, respectiv cu Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), din cauza bugetului mai mic alocat anul acesta medicinei primare (mai mic cu 25% decât în 2023) și a valorilor punctelor per capita și per serviciu acordat pacienților, medicul de familie Valeria Herdea a fost numită, luni, de premeierul Marcel Ciolacu, în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie şi preşedinte cu rang de secretar de stat, al CNAS, la propunerea ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, cu susținerea PNL.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că a semnat „numirea noului președinte la Casa de Sănătate” și a afirmat că s-a interesat, „este o doamnă medic foarte respectată”.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Valeria Herdea se numeşte în funcţia de membru al consiliului de administraţie şi preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”, se precizează în decizia de numire publicată luni, în Monitorul Oficial.

 

Premierul Ciolacu a sublinat, totodată, că în acet moment „există o negociere între Casa de Sănătate, pe baza bugetului pe care îl are prins în bugetul de stat, prins, discutat, și negociat cu Ministerul de Finanțe și cheltuielile pe care le are Casa de Sănătate”, dar a atras atenția că statul român cheltuie, prin CNAS, în jur de 1 miliard de euro lunar pentru sistemul de sănătate public și a subliniat că există medici de familie care primesc peste 15.000 de euro per capita (pentru pacienții înscriși în listele proprii), „nu pe servicii” și „trebuie să existe un echilibru, o echitate socială”.

„Președintele interimar a împărțit bugetul pe care îl are cu cheltuielile aferente medicilor de familie. A constatat că e prea mic bugetul. El a pornit la negocieri urmând ca, în urma negocierilor să avem o discuție cu ministrul Sănătății. Să stea liniștiți medicii de familie, fiindcă se vor negocia cu adevărat”, a mai spus Ciolacu, precizând că el își dorește mai multe servicii medicale la nivelul medicinei primare și este convins că „multe dintre probleme vor fi rezolvate”.

 

Numirea dr. Valeria Herdea în funcția de președinte al „băncii” sistemului medical are loc după demisia medicului Andrei Baciu din această funcție, din cauza scandalului privind achiziția de vaccinuri anti-Covid, în pandemie, iar prima sa misiune în acest rol va fi extrem de dificilă, pentru că va trebui să găsească soluții privind sumele decontate medicilor de familie și celor din ambulator.

Andrei Baciu a anunţat, pe 11 decembrie, că demisionează din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, iar pe 13 decembrie, acesta a fost revocat, la cerere, din funcţia de membru al consiliului de administraţie şi preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, printr-o decizie a premierului. În locul său, conducerea CNAS a fost preluată de generalul SRI în rezervă Cristian Celea, unul dintre vicepreședinții insttituției, fost președinte al CNAS în perioada 2003-2005, în timpul guvernării Năstase, și fost manager al spitalului SRI Agrippa Ionescu.

 

Dr. Valeria Herdea (60 de ani) este medic de familie și are cabinetul în sectorul 3 al Capitalei. Este absolventă a Facultății de Pediatrie a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și are o vastă experiență în pediatrie (peste două treimi dintre pacenții săi sunt copii), este foarte apreciată de pacienți, dar cunoaște întregul sistem medical și a evidențiat de nenumărate ori, fără rețineri, principalele probleme cu care medicii se confruntă în activitate.

Este, de asememenea, preşedinte și fondator al Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie şi vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România și este recunoscută și apreciată de leadershipul național. În anul 2019 a fost decorată, prin Decret Prezidențial, cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler.

Potrivit dr. Herdea, sistemul sanitar românesc are „trei puncte nevralgice” la capitolul medicină primară: resursa umană – în scădere numerică, suprasolicitată, blazată de birocrație; resursa materială – subfinanțarea întregii medicini și, în mod deosebit, a medicinei de familie și independența profesională a medicului de familie, strivită între nevoile pacientului de a nu mai fi plimbat de colo-colo în sistemul sanitar pentru a obține medicația de care are nevoie pentru a supra viețui și restricțiile impuse medicului de familie prin protocoale de prescriere a medicației pentru pacienții cronici, protocoale limitative, absurde.

 

Dr. Valeria Herdea consideră că „uităm cu toții un aspect dureros de real: pacientul este, până la urmă, cel care susține, prin contribuția sa, întreg sistemul național de sănătate! Vorbim, în fecare zi, despre calitate în domeniul serviciilor medicale. Dar calitate fără o analiză serioasă a situației și fără o schimbare nu vom avea decât în plan teoretic. Strict personal, consider esențiala intervenția țintită asupra a minimum zece puncte din sistemul sanitar actual. Asta dacă vrem să schimbăm cu adevărat ceva în viitorul apropiat”.

Între prioritățile sale se numără: Fenomenul migrației personalului medical; Definirea corectă a structurii Piramidei în Sănătate; Birocrația; Suprareglementarea abuzivă; Informatizarea greoaie care duce la lipsa comunicării eficiente între eșaloanele sistemului de sănătate; Lipsa contractului asigurat – asigurator al fiecărei persoane adulte din Romania; Redefinirea sistemului de compensare a medicamentelor;Adaptarea sistemului de impozitare a veniturilor personalului medical; Negocierea reală a contractelor Case de Asigurări de Sănătate – Furnizori servicii medicale prin Asociații profesionale; Lipsa viziunii coerente în domeniul programelor de prevenție pe termen mediu și lung, indiferent de culoarea politică aflată la conducere.