Medicii de familie și din ambulatoriu avertizează Guvernul că ar putea acorda doar consultații contra-cost

Medicii reclamă întârzierile la plată din partea CNAS și avertizează guvernul că în caz de neplată a serviciilor acordate, vor asigura consultații contracost în afara orelor de program și nu vor mai acorda consultații online sau telefonice.

 

Medicii de familie și cei din ambulatoriul de specialitate sunt revoltați de „întârzierile nepermis de mari ale decontărilor serviciilor medicale acordate” și se alătură altor furnizori de servicii medicale ce înregistrează probleme cu decontarea facturilor de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA) chiar le-a recomandat furnizorilor de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate care au contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să suspende acordarea acestor servicii, până la achitarea integrală a facturilor. Totodată, APMA cere Colegiului Medicilor din România (CMR) denunţarea Contractului Cadru pe 2023, pentru încălcarea repetată a prevederilor acestuia, precum şi introducerea obligatorie în prevederile viitorului Contract Cadru a penalităţilor pe care CNAS să fie obligată să le achite furnizorilor aflaţi în contract cu aceasta, similar penalităţilor pe care orice entitate fizică sau juridică este obligată să le achite în caz de întârziere de plată și solicită Avocatului Poporului să se autosesizeze asupra inegalităţii de tratament la care sunt supuşi furnizorii de servicii medicale în raport cu instituţiile publice, în contradicţie cu prevederile constituţionale.

 

Decizia vine în urma întârzierilor repetate, din ultimele patru luni, a decontărilor către furnizorii de servicii de sănătate în conformitate cu Contractul Cadru pentru anul 2023, care sunt „nu numai întârziate, ci şi incomplete. Spre exemplu, în momentul de față nu au fost plătită decât 52% din valoarea facturilor aferente lunii octombrie, deși acestea ar fi trebuit plătite integral până cel târziu la 20 noiembrie”, transmite APMA, subliniind că și situația facturilor pentru luna noiembrie este incertă.

„Reamintim că sumele datorate nu reprezintă salariul medicilor, ci venitul integral al cabinetelor, din care se achită salariile personalului (medici, asistente, îngrijitoare, contabilitate, personal de întreţinere etc), impozitele datorate statului, plata utilităţilor, chirii, redevenţe, rate către bănci, consumabile, materiale de curăţenie, etc. În condiţiile totalei lipse de transparenţă şi de predictibilitate financiară cu care Guvernul României, Ministerul de Finanţe şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate tratează sistemul de sănătate din România, propunem tuturor organizaţiilor sindicale, patronale, asociaţii profesionale din domeniu să se alăture demersului nostru”, adaugă Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator.

 

Și medicii de familie sunt nemulțumiți că până la această dată li s-au decontat doar 60% din serviciile prestate în octombrie, deși ar fi trebuit să fie efectuate plăți și pentru noiembrie. „Autoritățile au promis ca sumele neplătite în octombrie să fie achitate integral până pe 18 decembrie, dar majoritatea medicilor de familie nu au încredere că bugetul subfinanțat al CNAS va permite curând revenirea în grafic a plăților”, transmite Societatea Națională de Medicina Familiei / Medicină Generală (SNMF), printr-un comunicat. În același document se solicită Guvernului, Ministerului de Finanţe și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să remedieze „urgent” problema restanţelor la plăţile către furnizorii din asistenţa medicală primară aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

„Sumele restante datorate de către Casele de asigurări reprezintă venitul cabinetelor din care se achită salariile personalului – medici, asistente, îngrijitoare, contabilitate, personal de întreţinere, impozitele datorate statului, plata utilităţilor, chirii, redevenţe, rate către bănci, consumabile, materiale de curăţenie”, se menționează în comunicatul amintit.

 

SNMF subliniază că cele aproximativ 10.000 de cabinete medicale din asistenţa medicală primară se află pentru a patra lună consecutiv în cursul anului în situaţia în care primesc banii cu întârziere sau prin decontări parţiale, iar acest fapt determină dificultăţi în funcţionarea normală a cabinetelor, dificultăți la plata obligaţiilor cabinetelor medicale, a cheltuielilor cu utilităţile şi „incertitudini în ceea ce priveşte respectarea prevederilor contractuale” și avertizează Guvernul că ân lipsa măsurilor solicitate, „fiecare cabinet de medicină de familie va fi nevoit să solicite în instanţă plata creanţelor restante, împreună cu dobânzi penalizatoare calculate conform prevederilor legale în vigoare”, transmite SNMF.

Mai mult, medicii din Cluj și Mureș au anunțat, deja că, din data de 18 decembrie, în caz de neplată a serviciilor acordate în contract cu CNAS, vor oferi doar consultații contracost, în afara orelor de program, și vor suspenda consultațiile online sau telefonice, de importanță crescută în contextul creșterii numărului cazurilor de viroze și al celor de rujeolă.

Organizaţia profesională mai atrage atenţia asupra necesităţii unui sistem informatic funcţional, fără sincope, blocaje zilnice, care să nu pericliteze munca profesioniştilor din sistem şi să nu îngrădească accesul asiguraţilor la servicii medicale.

„Din cauza nefuncţionării sistemului informatic pus la dispoziţia furnizorilor de servicii medicale de către CNAS, „asiguraţii nu îşi pot dovedi calitatea de asigurat şi nu pot beneficia de drepturile lor garantate prin lege”, mai arată Societatea Națională de Medicina Familiei.

Reamintim că, în luna octombrie, farmaciștii au intrat în grevă japoneză, din cauza decontărilor parțiale și întârziate a medicamentelor compensate.

De asemenea, din cauza întârzierilor la plată, distribuitorii au început în octombrie să refuze refacerea stocurilor din farmacii, inclusiv a tratamentelor pentru bolnavii de cancer. Pentru a evita o criză de proporții a medicamentelor, Executivul a alocat 700 de milioane de lei din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

 

Și spitalele au rămas fără fonduri pentru funcționare, dar ministrul Alexandru Rafila spune că Ministerul Sănătății este doar „un actor indirect în această problematică a finanţării spitalelor, ele fiind finanţate aproape integral de Casele judeţene de asigurări de sănătate care încheie contracte de finanţare a serviciilor”.

Ministrul, care ar trebui să elaboreze politici și să găsească soluții pentru funcționarea eficientă a sistemului de sănătate, a recunoscut că are semnale „că sunt spitale care au probleme financiare” și a promis că cva încerca să aducă „în atenţia Guvernului aceste probleme şi împreună cu Casa Naţională să putem să găsim o suplimentare a acestor bugete până la sfârşitul anului, să nu fie probleme”, subliniind că aceste probleme pot fi rezolvate doar „cu sprijinul Guvernului, al Ministerul de Finanţe, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”.

 

Situația de la CNAS este o bătaie de joc nu numai la adresa pacienților care au nevoie de servicii medicale, ci și a tuturor celor care contribie la asigurările de sănătate. Schimbările dese de leadership din cauza presiunilor politice, presupusa lipsă cronică a banilor, grevele angajaților care au rămas pe scheme de salarizare de acum 10 ani, sistemul informatic care a costat miliarde și care mai mult nu merge și „festivalul” de scutiri la plata contribuțiilor sunt tot atâtea aberații care arată că cineva fie este complet incompetent în a elabora politici publice pentru finanțarea sănătății românilor, fie dorește să controleze pușculița doldora de bani.

CNAS strânge anual peste 55 de miliarde de lei – cu peste 40% mai mult decât acum 5 ani, înainte de pandemie. În general, sănătatea – finanțată de la bugetul de stat și din contribuția de sănătate – primește, cel puțin pe hârtie, aproape 80 miliarde de lei, cu peste 75% mai mulți bani decât în 2019, dar se pare că este din nou în colaps.