Ceremonia de decernare a Premiilor Nobel 2023 (VIDEO)

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2023 a fost acordat cercetătoarilor Katalin Karikó şi Drew Weissman, pentru descoperirile care au dus la dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager împotriva Covid-19.

 

Anual, la data de 10 decembrie, când se comemorează moartea lui Alfred Nobel (1896), fondatorul Premiilor Nobel, se desfăşoară ceremoniile oficiale de înmânare a acestor premii. La Stockholm, laureaţii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, pentru Fizică, pentru Chimie şi cel pentru Literatură primesc medalia şi diploma Premiului Nobel de la regele Carl XVI Gustaf al Suediei, în cadrul unei ceremonii care are loc în Sala de Concerte din Stockholm, iar Premiul Nobel pentru Pace este înmânat de preşedintele Comitetului Nobel Norvegian în prezenţa regelui Harald al V-lea al Norvegiei, în sediul Primăriei din Oslo.

Primele Premii Nobel, inițiate de magnatul industrial suedez Alfred Nobel (n. 1833 – m. 1896), inventatorul dinamitei, au fost decernate la 10 decembrie 1901, la Stockholm, pentru Fizică, Medicină, Chimie, Literatură şi Pace (discipline alese de Alfred Nobel). Acestora li s-a adăugat, în 1969, Premiul pentru Economie, instituit cu ocazia Centenarului Băncii Naţionale a Suediei, fiind subvenţionat de către aceasta.

Unsprezece laureați au primit premiul Nobel în 2023, pentru realizări care au oferit cele mai mari beneficii omenirii. Munca și descoperirile lor variază de la vaccinuri eficiente cu ARNm și fizica attosecunde, până la lupta împotriva opresiunii femeilor.

 

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 

 

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină: Katalin Kariko (Ungaria, n. 17 ian. 1955) şi Drew Weissman (SUA, n. 7 sept. 1959), pentru „descoperirile lor despre modificările bazei de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”. Cei doi cercetători și-au primit premiile cu emoție, într-o atmosferă de gală, în aplauzele participanților la eveniment.

Potrivit Academiei Suedeze, descoperirile lor „au fost esențiale pentru dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a debutat la începutul anului 2020. Prin descoperirile lor revoluționare, care au schimbat în mod fundamental înțelegerea noastră despre modul în care ARNm interacționează cu sistemul nostru imunitar, laureații au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane din epoca modernă”.

 

Premiile pentru Fiziologie sau medicină, de-a lungul timpului

 

Primul premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteric, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi. Premiile ulterioare au fost acordate pentru o serie de descoperiri în domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor.

113 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină au fost acordate până acum (inclusiv 2023), pentru 227 de laureați, între care 13 femei, dar au existat și ani în care acest premiul nu s-a acordat.

Cel mai tânăr laureat este Frederick G. Banting (32 de ani în momentul acordării premilului), iar cel mai în vârstă, Peyton Rous, 87 de ani.

George Emil Palade este primul și singurul român premiat Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, în 1974, alături de Albert Claude și Christian de Duve, „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”. Descoperirile lor au stat la baza cercetărilor care au dus la crearea vaccinului ARNm anti-COVID19.

 

Alși 4 premianți Nobel 2023

 

Premiul Nobel pentru Fizică: Pierre Agostini (SUA, n. 23 iul. 1941), Ferenc Krausz (Germania, n. 16 mai 1962) şi Anne L’Huillier (Franţa, n. 16 aug. 1958), pentru „metode experimentale care generează attosecunde (a 10 la puterea minus 18 parte dintr-o secundă – n.red.) de impulsuri luminoase pentru studierea dinamicii electronilor în cadrul materiei”.

Premiul Nobel pentru Chimie: Moungi G. Bawendi (Franţa, n. 15 mart. 1961), Louis E. Brus (SUA, 10 aug. 1943) şi Alexei I. Ekimov (SUA, n. 28 febr. 1945), pentru „descoperirea şi sinteza punctelor cuantice”.

Premiul Nobel pentru Literatură: Jon Fosse (scriitor norvegian, n. 29 sept. 1959), pentru „piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor nerostite”.

Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice: Claudia Goldin (SUA, n. 14 mai 1946), pentru „progresele în înţelegerea rezultatelor participării femeilor pe piaţa muncii”.

 

Emoții mari la înmânarea Premiului Nobel pentru Pace

 

Premiul Nobel pentru Pace: activista iraniană Narges Mohammadi (n. 21 apr. 1972) pentru „lupta ei împotriva opresiunii femeilor din Iran şi lupta ei pentru a promova drepturile omului şi libertatea pentru toţi”. Laureata fiind încarcerată, un scaun a fost lăsat gol, simbolic, la ceremonie, unde a fost expus un portret al ei.

La ceremonia decernării premiului, la Oslo, Mohammadi a fost reprezentată de copiii ei gemeni, Ali și Kiana, în vârstă de 17 ani, care au prezentat discursul al mamei lor, aflată în închisoarea Evin din Teheran. Ea a fost condamnată la 16 ani de închisoare, pentru înființarea și conducerea unei mișcări pentru drepturile omului, care militează pentru  împotriva obligativităţii purtării hijabului de către femei și pentru abolirea pedepsei cu moartea. „Hijab-ul obligatoriu impus de guvern nu este nici o obligație religioasă, nici o tradiție culturală, ci mai degrabă un mijloc de a menține autoritatea și supunerea în întreaga societate”, a transmis Mohammadi, în discursul scris „în spatele zidurilor înalte și reci ale unei închisori” și prezentat de copii săi, în fața familiei regale norvegiene și a demnitarilor străini prezenți la eveniment.

Discursul, încărcat de emoție, a stârnit ropote de aplauze și lacrimi în ochii participanților la eveniment.