CNAS schimbă radical modul de finanțare a spitalelor care tratează pacienți COVID

Președintele CNAS, Adrian Gheorghe, a tras un semnal de alarmă privind accesul pacienților la servicii spitalicești, menționând că numărul de pacienți internați la ora actuală în spitale este mai mic decât înaintea pandemiei. 

Adrian Gheorghe, Magdalena Ciobanu

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adrian Gheorghe, a declarat, marţi, într-o conferință de presă, că deși numărul de pacienți COVID este din ce în ce mai mic, numărul pacienților cu alte afecțiuni internați în spitale este sub nivelul perioadei dinaintea pandemiei. Șeful CNAS spune că „această scădere semnificativă (a pacienților non-COVID internați – n.r.) ridică întrebarea dacă accesul pacienților non-COVID la servicii spitalicești nu este limitat”, chiar dacă direcția asumată de politica de sănătate este „inversarea piramidei serviciilor și tratarea cât mai mult în asistența de pre-spital și scăderea internărilor evitabile”.

Potrivit medicului Magdalena Ciobanu, director general Direcţia Generală Asistenţă Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică din Ministerul Sănătății, din 243 de spitale care au tratat pacienți COVID, 178 au solicitat să îngrijească și pacienți non-COVID. Aceasta a menționat că, din primăvara acestui an, spitalele au fost încurajate să revină la tratarea pacienților non-COVID, însă „managerii trebuie ca, odată cu cererea de revenire la tratarea pacienților non-COVID, să depună și planul în caz de recrudescență a pandemiei”. Aceasta a anunțat totodată că, de luni, a fost eliminată și obligația ca în saloane să fie distanțate paturile la 2 metri, la cererea managerilor de spitale, ceea ce ar permite mai multe internări.

Adrian Gheorghe

În acest context, Adrian Gheorghe a anunțat că CNAS va schimba radical modul de finanțare a unităților medicale care tratează pacienți COVID, iar CNAS şi Ministerul Sănătăţii au „gândit” o serie de măsuri care să dea semnalul „întoarcerii treptate” la normalitate în privinţa accesului la servicii de spital, dar şi a finanţării activităţii spitalelor. „Pentru cazurile COVID avem deja în lucru o formulă care va fi bazată pe un tarif pe caz COVID informat de istoricul finanţării pentru tratarea cazurilor COVID pe care îl avem la dispoziţie”. Șeful CNAS a explicat că „va fi o trecere graduală la această modalitate. Nu va fi pus niciun spital în situaţia ca peste noapte să fi primit un anumit volum de fonduri pentru tratarea cazurilor COVID şi mâine să trebuiască să trateze aceiaşi pacienţi cu mai puţini bani”.

Adrian Gheorghe a admis că ultimul an și jumătate „a fost o perioadă foarte dificilă” pentru spitalele implicate în tratarea pacienţilor COVID, când fianțarea s-a făcut „la nivelul ceea ce înseamnă cheltuiala efectivă”, dar „în contextul de revenire graduală la normalitate, inclusiv în finanţarea spitalelor, intenţia este aceea de reveni la modalităţile uzuale de plată pentru activităţile de internare în secţii de acuţi, în raport cu valoarea de contract şi ceea ce se numeşte în limbaj tehnic indicatori realizaţi. Aici mă refer la cazurile non COVID”. Acesta nu a putut spune cu exactitate când va intra în vigoare mecanismul de finanţare, însă a promis că „detaliile tehnice” sunt în lucru, dar „vom reveni cu un anunţ tehnic cu mai multe detalii în cel mai scurt timp, după ce această metodologie este elaborată. Ca ordin de mărime”, menționând că aceasta se va întâmpla „cu siguranţă în interiorul acestui an calendaristic”.

Președintele CNAS a precizat însă că serviciile de spitalizare în România „pot fi accesate, atunci când este nevoie, în condiţii de siguranţă” şi a arătat că şi în prezent numărul internărilor în unităţile medicale este redus în comparaţie cu anul 2019, înainte de pandemie.

„Monitorizăm permanent numărul de internări în spitale şi ne aflăm încă la niveluri mult mai scăzute de accesare a spitalelor faţă de anul de referinţă 2019, înainte de debutul pandemiei. În anul 2019 s-au raportat un număr de aproximativ 3.370.000 de internări în secţiile de acuţi la nivelul spitalelor aflate în Contract cu CNAS. În anul 2020 numărul total de internări a fost de 2.300.000. Deci cu aproximativ mai puţin un milion. 61% din numărul internărilor faţă de 2019. Dacă ne uităm la analiza trimestrelor comparabile, să zic trimestrul I – 2019, trimestrul I 2020, trimestrul I 2021 avem în continuare mai puţine internări. De exemplu, în trimestrul I 2021 am avut aproximativ 525.000 de internări, faţă de 941.000 în acelaşi trimestrul al anului 2019. Deci 55%. Nu putem să nu remarcăm că această scădere semnificativă ridică întrebarea dacă accesul pacienţilor la servicii spitaliceşti nu este de cumva limitată de context. Cu alte cuvinte, probabil că o parte din scăderea înregistrată o reprezintă dispariţia internărilor evitabile, dar nu putem fi siguri că aceasta este întreaga explicaţie”, a afirmat preşedintele CNAS.

Referitor la serviciile farmaceutice post-pandemie, Adrian Gheorghe a afirmat, în cadrul evenimentului care a avut loc pe această temă, în aceeași zi, la Palatul Parlamentului, că fiind el însuți absolvent de Farmacie, consideră că cel mai important mesaj pe care trebuie să-l dea este acela că la nivelul CNAS există „un interes foarte crescut, foarte palpabil, de a discuta cu toți actorii implicați, pentru a eficientiza actul medical și parcursul pacientului, implicit, al medicamentului. Pandemia ne-a ajutat să înțelegem că toți actorii din sistemul medical sunt importanți, dar și că trebuie să depășim anumite mituri. CNAS este interesată de prevenție și îmi doresc să depășim piedicile existente. Am început deja să facm asta, iar în a doua parte a anului vom avea noi concultări, mai consistente, cu toți cei implicați. Perspectiva pe care o oferă prezentarea acestui studiu, prin prisma cercetării, ne conturează trei piloni de acțiune: viziune, reglementare privind finanțarea și direcție/atitudini privind nivelul posibilităților de a aduce cu adevărat pacientul în centrul sistemului medical. Trebuie să avem astfel în vedere ce cred, ce vor și ce fac oamenii, iar la nivelul CNAS avem toată deschiderea pentru a discuta toate acestea atât la nivel de viziune cât și de implementare”, a spus șeful CNAS.