Românii sunt foarte mulțumiți în relația pe care o au cu farmaciile

16 iunie 2021 | 0 comentarii |

Studiul „Servicii Farmaceutice în România. Realități și provocări post-pandemice’’, lansat ieri, la Palatul Palamentului, arată că populația are un nivel ridicat de încredere în farmaciști, dar organizația profesională consideră că este necesară o „repoziționare a profesiei de farmacist” și cere modificarea Legii farmaciei.

 

Palatul Parlamentului a găzduit, ieri, o dezbatere prilejuită de prezentarea rezultatelor celui mai recent studiu referitor la Servicii Farmaceutice în România. Realități și provocări post-pandemice’’, realizat de Centrul de Cercetări în Economie Comportamentală Aplicată al Facultății de Administraţie şi Afaceri din cadrul Universității București, la solicitarea Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România şi Colegiului Farmaciştilor din România.

Din datele prezentate reiese că farmaciile din România au o mare adresabilitate, aproximativ 75% din populație apelând la serviciile unei astfel de unități, cel puțin o dată pe lună. Studiul arată și faptul că nivelul de satisfacție al clienților este foarte ridicat în ceea ce privește serviciile primite în cadrul farmaciilor, în 80% din cazuri satisfacția fiind dată în principal de caracteristicile farmaciei. În același timp, 78% dintre clienți s-au declarat foarte mulțumiți de atitudinea farmacistului și de timpul acordat, iar 72% sunt foarte mulțumiți de claritatea informațiilor primite. Totodată, 81% dintre clienții farmaciilor sunt foarte mulțumiți de disponibilitatea farmaciștilor conform nevoilor lor, în timp ce doar 45% sunt mulțumiți de prețurile medicamentelor.

Studiul mai relevă că cei mai mulți dintre clienți consideră interacțiunea cu farmacistul ca fiind una de calitate, 81% apreciind politețea acestuia, 79% – interesul arătat, iar 87% apreciind disponibilitatea și respectul cu care au fost tratați.

În ceea ce privește serviciile noi pe care clienții și le-ar dori în farmacii, 23% au menționat testele pentru depistarea afecțiunilor cardiovasculare, iar 15% și-ar dori teste rapide pentru depistarea unor infecții precum cele cu SARS-Cov-2, virusul gripal sau virusurile hepatitice B și C. Nu în ultimul rând, 12% din populație și-ar dori să își poată testa glicemie în farmacii.

 

Razvan Prisada

Vicepreședintele Colegiului Farmaciştilor din România, buzoianul Răzvan Prisada, a declarat că „nivelul de satisfacţie ridicat faţă de serviciile actuale, aşa cum le percepe populaţia, încrederea în informaţiile primite de la farmacişti, înseamnă că trebuie să potenţăm, să valorificăm şi mai mult rolul farmacistului, nu doar ca provider de medicamente. Studiul ne mai arată o cunoaştere bună a serviciilor care sunt acum prestate, preponderent în farmaciile comunitare, dar o cunoaştere insuficientă a altor servicii care sunt deja disponibile. Asta înseamnă că suntem obligaţi să promovăm mai bine serviciile pe care le poate oferi o farmacie şi farmacistul din farmacie. În principiu, ne referim la serviciile generale, care nu necesită o autorizare specială. Totodată, studiul ne arată un grad ridicat de acord de acceptabilitate a pacienţilor pentru noi servicii farmaceutice care vor putea fi disponibile în farmaciile comunitare din România, ceea ce pentru noi înseamnă că va trebui să extindem şi să implementăm ideea de serviciu farmaceutic ca arie de cuprindere în cât mai multe farmacii, recunoscut şi recompensat la valoarea sa reală”.

 

Farmacistul buzoian a solicitat, totodată, susținerea Legii farmaciei și a profesiei de farmacist de către decidenții politici, care „au cam uitat” de această breaslă. „Vorbim, în primul rând, de definirea serviciilor farmaceutice, care nu erau nicăieri definite, şi despre dreptul de exercitare a profesiei referitor la anumite aspecte pe care le are în vedere acest proiect – repoziţionarea profesiei de farmacist. Am prezentat azi un studiu fundamentat, care să ne arate că acest demers al nostru este sau nu este unul oportun, dacă este dorit de populaţie, dacă suntem în direcţia corectă, dacă putem veni cu măsuri utile atât oamenilor, cât şi nouă. Etapele următoare pe care trebuie să le parcurgem sunt ca până la finalul acestui an să definim, împreună cu Ministerul Sănătăţii, nomenclatorul de servicii farmaceutice şi metodologia de implementare a acestora. Pornim de la datele pe care le-am colectat, pentru că ne dorim să fie un proiect solid, pe termen mediu şi lung, de repoziţionare a profesiei, nu doar un lucru care ţine mai mult de oportunitate şi, de aceea, am vrut să construim, să propunem politici plecând de la date reale, de aici şi necesitatea acestui studiu”, a arătat farm. dr. Răzvan Prisada.

 

Dr Alexandru rafila

Prezent la dezbatere, medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a precizat că a constatat de mai multă vreme accesibilitatea și nivelul de încredere ridicat pe care populație îl are în serviciile farmaceutice, iar faptul că acestea sunt confirmate de un studiu aprofundat, ar trebui să determine integrarea lor în sistemul de sănătate.

Sunt trei lucruri pe care le-am sesizat: primul este rezilienţa – farmaciile au fost deschise oamenilor care aveau nevoie să-şi cumpere medicamente, al doilea lucru important este accesibilitatea – ceea ce înseamnă că există o reţea de farmacii în România, care este uşor accesibilă, iar cel de-al treilea element este cel legat de încredere. Noi ne dorim ca toate aceste trei lucruri să existe şi la nivelul altor categorii de servicii medicale. Vrem să fie reziliente, uşor accesibile şi vrem ca oamenii care lucrează acolo să constituie un element de încredere pentru cetăţeni, pentru pacienţi. Ar trebui să vedem cum putem să integrăm aceste câştiguri din zona farmaceutică în sistemul de sănătate din România. Cred că una dintre concluzii este colaborarea, dezvoltarea modelului de bună practică din domeniul farmaciei şi dacă se vor dezvolta aceste centre medicale comunitare – şi sper să reprezinte o prioritate şi pentru Guvern, chiar dacă în PNRR nu există o focalizare pe aceste centre medicale comunitare – să găsim un model de bună practică care să includă neapărat farmacia, încât populaţia, mai ales din zone mai puţin favorizate, să beneficieze de un pachet de servicii medicale, inclusiv cele de asistenţă medicală farmaceutică. Rolul farmaciilor şi farmaciştilor în promovarea sănătăţii este esenţial. Informaţiile pe care le pot obţine oamenii acolo, cu condiţia ca şi personalul să fie antrenat în acest domeniu, sunt foarte importante şi poate că ar putea să reprezinte un bun model de dezvoltare a unor servicii medicale preventive la nivelul farmaciei. Dar lucrul acesta nu înseamnă în niciun fel excluderea, ci dimpotrivă, trebuie ajutată asistenţa medicală primară în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui tip de servicii”, a declarat dr. Alexandru Rafila.

 

Dr Diana Loreta Păun

Dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial pe probleme de Sănătate, consideră că rezultatele acestui studiu ar trebui să fie luate serios în considerare de autorități, pentru a constitui o bază de pornire pentru  susţinerea mandatului României în negocierile privind noua strategie farmaceutică la nivel european.

Criza sanitară ne-a oferit şi oportunitatea de a promova o viziune în care produsele farmaceutice reprezintă unul din pilonii sistemului medical, ceea ce ştim dinaintea pandemiei, iar inegalităţile privind accesul pacienţilor la medicaţii esenţiale reprezintă o ameninţare gravă a sustenabilităţii sistemelor naţionale de sănătate. Pacienţii români trebuie să aibă acces la toate opţiunile medicale care există pe piaţă în acest moment, mă refer la medicamente inovatoare, dar şi la medicamente complementare şi alternative. Trebuie să ne asigurăm, în context post-pandemic, pentru a putea crea un sistem farmaceutic care să fie adaptat exigenţelor viitorului. Mă refer aici la problemele lanţului de aprovizionare, de la importul de ingrediente active, de materii prime şi medicamente cu care ne-am confruntat pe perioada pandemiei din ţările terţe până la producţia şi distribuţia internă pe piaţa românească. Acestea toate sunt realităţi care necesită reflecţie aprofundată” a precizat consilierul prezidențial.

Aceasta a mai spus că pandemia de COVID-19 a urgentat mai mult decât oricând necesitatea regândirii sistemului de sănătate și redefinirea direcțiilor strategice, inclusiv reconfigurarea traseului clinic al pacientului. „Vă asigur că se lucrează la aceste concepte strategice, atât în cadrul comisiilor Parlamentului, cât și la nivelul Administrației Prezidențiale”, a adăugat conf. univ. dr. Diana Păun.

 

Al. Rafila, Adrian Streinu-Cercel

La rândul său, medicul Adrian Streinu Cercel, în prezent președinte al Comisiei pentru Sănătate din Senat, s-a referit la constituirea prețului la medicamente și modalitatea de colectare a medicamentelor expirate.

În legătură cu problema legată de prețul medicamentelor, acesta a declarat că „nu se mai poate rămâne cu sistemul vechi – ultimul preţ din Europa – să pauperizăm piaţa românească de medicamente, pentru că nu trebuie să avem cel mai mic preţ. Preţul este calitatea vieţii pacienţilor noştri şi piaţa pacienţilor noştri, ăsta e preţul şi ăsta trebuie modificat rapid şi e doar o chestie de ordin de ministru”.

În ceea ce privește colectarea medicamentelor expirate, medicul spune că ar trebui făcute „campanii de colectare a medicamentelor expirate de la casele oamenilor. Oamenii nu ştiu ce să facă cu ele şi le aruncă la gunoi. Aş da şi un bonus, aş da vitamina C – are gust bun şi îl pişcă puţin la limbă  – şi atunci să facem o chestie în aşa fel încât să-i motivăm să-şi adune medicamentele expirate. Dacă vă veţi duce la dulăpiorul din baie din fiecare apartament, unde se ţin medicamentele în mod necorespunzător, o să găsim numai medicamente expirate şi majoritatea sunt antibiotice, pe care la un moment dat le iau, evident, cu efectele secundare neplăcute”, a mai precizat medicul.

Dr. Adrian Streinu Cercel s-a referit și la suplimentele alimentare și promovarea acestora. „Mă uit la televizor şi văd că e plin de reclame de suplimente alimentare, care mai de care mai năstruşnice! Poate ar trebui să avem o atitudine faţă de aceste suplimente alimentare. De multe ori fac rău şi fac interacţiuni medicamentoase cu terapia pe care o aplicăm pacienţilor noştri. Poate ar fi un subiect de dezbătut şi de luat în consideraţie, să legiferăm cumva această problemă” – a sugerat acesta.

 

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a declarat că Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) va primi mai multe prerogative în ceea ce priveşte monitorizarea şi chiar luarea de decizii în ceea ce priveşte penuria de medicamente în cazul unor crize. „Chiar în această după-amiază discutăm şi negociem textul final de compromis, în care EMA va primi mai multe prerogative, mai multe atribuţii şi, evident, mai multe puteri în ceea ce priveşte monitorizarea şi chiar decizii în ceea ce priveşte penuria de medicamente în cazul unor crize şi nu numai. Există o discuţie dacă trebuie prelungit acest mandat şi pentru situaţiile obişnuite. Se doreşte ca UE să devină un spaţiu în care investiţiile în capacităţi de producţie să reprezinte o prioritate”, a precizat Buşoi, menționând că că România a pierdut foarte mult la capitolul capacităţi de producţie şi a devenit vulnerabilă „pentru că majoritatea materiilor prime şi o bună parte din medicamente, mai ales cele generice, se produc în afara UE”.

În opinia sa, farmaciştii şi farmaciile reprezintă un pilon esenţial al strategiei la nivel european în acest domeniu, mai ales în era digitalizării şi a noilor tehnologii și „dincolo de vânzarea către populaţie a medicamentelor sau a dispozitivelor medicale, rolul farmaciştilor poate fi mult mai mare. Cred că o mare încercare pe care o avem, dincolo de pandemie, dincolo de lupta împotriva cancerului şi a unor boli transmisibile, este rezistenţa anti-microbiană şi riscul infecţiilor intraspitaliceşti”, a mai spus europarlamentarul.

 

Dr Nelu Tataru

Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor, fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, consideră că ar trebui să existe însă nişte limite în avizarea farmaciilor. „Cred că aici va trebui să lucrăm, cred că ar trebui să vedem cum sunt avizate aceste farmacii şi pe ce criterii sunt avizate. Cred că aici sunt nişte limite pe care ar trebui să le aşezăm în a crea un profesionalism. Dacă tot vrem să cerem de la farmacist ceva, trebuie să îi dăm competenţa, legitimitatea, puterea de a răspunde în faţa pacientului care vine să-şi caute medicamentul şi sănătatea”, a spus Tătaru, atenționând totodată că anumite medicamente se găsesc doar în anumite farmacii. „Tot anul trecut am putut observa lipsa unor medicamente, dar trebuie să spunem că le găseam în anumite farmacii, nu în toate. Cred că şi aici ar trebui să avem un punct de vedere comun şi să ajungem până acolo, jos”, a spus Tătaru.

Acesta a subliniat că nu trebuie uitat că „reprezentanții corpului farmaceutic întregesc echipa de îngrijire a sănătății și confirmă rolul lor cheie, atât prin aplecarea pe care o manifestă în domeniul cercetării, dar și prin activitatea de consiliere a pacienților. Societatea are nevoie de oameni ca ei, implicați, muncitori și orientați spre a-i ajuta pe ceilalți! Să nu uităm că de multe ori, înainte de a merge la medic, pășim pragul unei farmacii. Sunt oamenii care, de multe ori, aud primii nevoia pacientului, cei care îl îndrumă spre pașii următori. Ceea ce ar trebui să rămână acum, astăzi și pentru viitor este grija de a ne proteja unii pe ceilalți și de a fi o echipă pentru sănătate!”, a conchis Nelu Tătaru, menționând că întâlnirea cu reprezentanții Colegiului Farmaciștilor și ai ADRFR a fost un momentul oportun de a-și exprima „recunoștința față de acești experți care asigură piatra de temelie pentru îngrijirea sănătății: suportul medicamentos”.

 


Adaugati un comentariu


 

*