Vor primi farmaciile și cabinetele medicale bani pentru protecția împotriva COVID-19?

Camera Deputaților ar trebui să se pronunțe, până la sfârșitul acestei luni, asupra unui proiect de lege prin care farmaciile comunitare și cabinetele de medicina familiei, stomatologice și din ambulatoriul de specialitate ar urma să primească 5.000 lei/lună, pentru asigurarea materialelor de protecție împotriva coronavirusului.

 

Comisiile de Sănătate, de Finanțe, Juridică și pentru Servicii ale Camerei Deputaților ar trebui să supună aprobării, până la finalul acestei luni, un proiect legislativ, inițiat „în procedură de urgență”, de 10 deputați PSD și un independent, prin care se cere Guvernului să aloce câte 5.000 de lei/lună/tură, farmaciilor și cabinetelor medicale aflate în contract cu CNAS.

Proiectul, care a fost aprobat deja în Senat, propune ca „furnizorii de servicii farmaceutice și medicale de specialitate în regim de ambulator, aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate, să beneficieze lunar, de 5000 lei/tura de activitate, pentru asigurarea materialelor de protecție necesare furnizorilor și asiguraților”, iar eventualele amendamente trebuie depuse în comisii până la 29 iunie, astfel încât pe 30 iunie să poată fi înregistrat raportul final și să se poate supune votului în plen.

„Având în vedere evoluția epidemiei cu Covid 19, proiectul de „Lege privind unele măsuri financiare în domeniul sanitar în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului Covid 19” introduce acest ajutor destinat  furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice, în regim de ambulator, care trebuie să facă față unor cheltuieli suplimentare necesare prevenirii infectării populației”, susține conf. dr. Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate și Familie a Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului de act normativ.

 

Inițiatorii proiectului spun că din cei 5.000 lei pe tura de activitate pe care furnizorii de servicii farmaceutice și medicale din ambulatoriu ar urma să-i primească de la bugetul de stat, prin Fondul  Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FUNASS), se vor asigura materialele de protecție necesare furnizorilor și asiguraților, în perioada pandemiei de COVID-19. Dacă proiectul de act normativ va fi aprobat și promulgat de președinte, de aceste sume vor beneficia farmaciile comunitare, cabinetele de medicina familiei indiferent de forma de organizare, cabinetele de specialitate, laboratoarele de analize medicale și furnizorii de servicii de imagistică medicală.

„Pandemia a însemnat și înseamnă risc de contaminare nu doar pentru personalul din spitale. Farmaciile au făcut investiții substanțiale în perioada stării de urgență, iar cheltuielile suplimentare cu asigurarea dezinfecției și protecției angajaților și a populației împotriva infecției cu SARS-CoV-2 continuă și la ora actuală. Trebuie avut în vedere că prin contaminarea farmaciştilor s-ar fi pus în pericol funcționarea unităţilor farmaceutice, respectiv, aprovizionarea populaţiei cu medicamente şi materiale sanitare, ceea ar fi dus la agravarea crizei sanitare. Întrucât statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice a cetăţenilor, iar suma nu este foarte mare în raport cu efectele, cred că se va găsi o soluție pentru a se putea aplica acest proiect de lege”, a declarat pentru SănătateaBuzoiană.ro, farm. dr. Răzvan Prisada, președinte al Colegiului Farmaciștilor Buzău și vicepreședinte al Colegiului Național al Farmaciștilor.

 

Farmacistul Prisada consideră că ar fi o măsură compensatorie echitabilă, care înseamnă pentru Guvern o cheltuială mult mai mică decât dacă s-ar acorda stimulentul de risc la fel ca în spitale unde „trebuie să recunoaștem, riscul este mult mai mare, mai ales în cazul celor care lucrează în spitalele-suport Covid. Fiind vorba despre o sumă fixă/lună/tură pentru fiecare unitate farmaceutică sau cabinet medical, ar fi vorba despre aproximativ 9.000 de unități farmaceutice și aproximativ 15.000 de cabinete de medicina familiei și din ambulatoriu, ceea ce presupune un efort financiar mult mai mic decât dacă s-ar acorda 2.500 de lei/persoană”.

Guvernul a transmis însă că nu susține proiectul, întrucât inițiatorii nu au corelat textul noului act normativ cu legislația în vigoare, nu au prezentat impactul bugetar și nu au identificat sursa de finanțare și nici nu se ține cont de faptul că aprobarea pachetelor de servicii medicale / pachetul de servicii de bază acordate asiguraților sistemului public de sănătate se face prin Hotărâre a Guvernului, potrivit Constituției.

 

Medicii de familie susțin însă că ar trebui să beneficieze de același stimulent de risc ca și spitalele. Prin organizațiile profesionale și patronale care le reprezintă interesle aceștia au solicitat autorităților adaptarea legislației astfel încât „și profesioniștii din medicina primară să acceadă la facilitățile financiare guvernamentale și la fondurile europene”.

În acest sens, reprezentanții Societății Naționale de Medicina Familiei, Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie și Uniunii Patronatelor Independente din Medicina de Familie au înaintat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate un document prin care propun completarea Ordonanței de Urgență nr. 43/2020 în așa fel încât „stimulentul de risc să poată fi acordat atât din fondul de salarii al unităţii angajatoare cât şi din venitul furnizorului de servicii medicale în cazul furnizorilor organizaţi conform O.G. nr. 124/1998, prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat, potrivit solicitării”.

Astfel, în urma modificăriilor propuse, de acest stimulent de risc vor beneficia și medicii titulari ai cabinetelor de Medicina familiei organizate conform OG nr. 124/1998, asigurându-se absorbţia fondurilor europene din POCU.

În acelaşi timp, medicii de familie propun ca pentru definirea „pacienţilor suspecţi” să fie luate în considerare toate categoriile de persoane care au fost carantinate, iar stimulentul de risc să fie solicitat de reprezentantul legal al cabinetului medical, care va transmite Direcţiei de Sănătate Publică de care aparține, lista personalului medical, medico-sanitar şi auxiliar care a activat în timpul stării de urgenţă şi care a avut în evidenţă sau sub tratament pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19.

 

Totodată, reprezentanții medicilor de familie propun completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 43/2020 astfel încât decontarea din fonduri europene aferente Programului operaţional „Infrastructura mare” să poată fi realizată şi de către cabinetele medicale de Medicina Familiei pentru cheltuielile cu echipamente medicale, dispozitive medicale şi de protecţie medicală utilizate în combaterea răspândirii coronavirusului COV1D-19 (biocide, măşti, halate, viziere, lămpi biocide ş.a.) realizate de la începutul stării de urgenţă până la finalul stării de alertă.

„Ca modalitate de solicitare pentru decontare a sumelor cheltuite, propunem o modalitate similară cu cea pentru stimulentul de risc descrisă anterior. Astfel reprezentantul legal al cabinetului de Medicina familiei va înainta către Direcția de Sănătate Publică Județeană sau a Municipiului București, lista produselor achiziționate și copii ale facturilor fiscale aferente, urmând ca DSP să avizeze această listă și să transmită către Casa de Asigurări de Sănătate Județeană sau a Municipiului București o listă centralizatoare cu datele furnizorilor și cu sumele totale de decontat pentru fiecare cabinet de Medicina familiei în parte. Sumele și destinația acestora de la începutul stării de urgență până la finalul stării de alertă pot fi publicate pe site-ul Direcției de Sănătate Publică Județeană sau a Municipiului București și/sau al Casei de Asigurări de Sănătate Județeană sau a Municipiului București”, se mai arată în documentul remis CNAS.

Rămâne de văzut dacă una sau alta dintre variante vor fi aprobate și, respectiv, aplicate de către Guvern…