Colegiul Medicilor, atac dur la adresa Guvernului și Parlamentului
Medicii spun că li s-a modificat Legea care vizează profesia medicală și funcționarea CMR să fie retrimisă în Parlament, pentru că a fost adoptată fără să fie consultați și conține modificări cu impact asupra drepturilor medicilor.
Colegiul Medicilor din România (CMR) critică dur Executivul și Legislativul care au adoptat, fără ca organizația profesională să știe și fără să fie consultată, o Lege aflată deja la promulgare, cu „încălcarea principiului independenței unei entități juridice care ar trebui să se bucure de autonomie în modul de organizare și funcționare, iar prin modificările aduse componenței Consiliului Național s-a creat inclusiv o imixtiune în modul de funcționare a organizației profesionale, care reprezintă toți medicii din România”. Reprezentanții CMR susțin că modificările legislative au fost făcute fără a se realiza un studiu de impact și, cel mai grav, fără ca instituția vizată de aceste modificări,(…) să fie invitată la consultări și să se țină cont de poziția acesteia.
„Actul normativ aflat în discuție, respectiv Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale şi cu privire la măsuri fiscal-bugetare care în prezent se află în etapa de promulgare, conține date ce vin în contradicție cu alte prevederi ale Legii nr. 95/ 2006, respectiv cu prevederile art. 419, lit. a) din Legea nr. 95/ 2006 care conferă membrilor CMR dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale organizației”, subliniază președintele CMR, prof. dr. Daniel Coriu.
Potrivit CMR, prin modificările oprate asupra structurii organelor de conducere ale colegiului teritorial, respectiv consiliul colegiului teritorial, alegerea membrilor se realizează pe specialități medicale; specialități chirurgicale; specialități paraclinice; medicină de familie, ceea ce reprezintă o segregare a membrilor CMR între specialități în cadrul corpului profesional. „De exemplu, medicina de familie este o specialitate care, potrivit Nomenclatorului de specialități medicale, face parte din grupa specialităților medicale și va fi izolată în condițiile acestei modificări deși este o specialitate medicală recunoscută în majoritatea țărilor din UE (în 19 din 27 de țări)”, se menționează într-un comunicat remis de organizația profesională.
Reprezentanții CMR mai spun că, prin modificarea structurii consiliului colegiului teritorial, unii membrii ai CMR sunt privați de dreptul de fi reprezentați, iar prevederile care le conferă dreptul de a alege și a fi ales rămân fără efect, privându-i pe aceștia de drepturile legale. „Prin segregarea în cele 4 specialități, medicii de medicină generală și medicii cu competență limitată, deși sunt membrii CMR cu drepturi depline, nu aparțin nici uneia dintre grupele de specialități definite în legislația în vigoare și nu vor fi reprezentați în conducerea Colegiului și nu vor participa la procesul electoral ca alegători sau candidați”, se arată în comunicat.
În ceea ce privește impactul noilor prevederi asupra modului de funcționare al Colegiul Medicilor din România, medicii susțin că, deși potrivit art. 412, alin (4) din Legea nr. 95/2006 „Colegiul Medicilor din România cuprinde toți medicii”, segregarea între categoriile de medici în funcție de specialitate va crea animozități, în special în ceea ce privește medicina de familie și specialitățile medicale, fapt care va duce la lipsa unei reprezentativități reale și proporționale a corpului profesional. La nivel teritorial s-ar ajunge ca grupuri de specialități să fie excesiv reprezentate, iar altele nu vor mai fi reprezentate deloc sau reprezentate nesemnificativ, cu încălcarea principiului proporționalității.
Din datele pe care le deținem în sistemul informatic al Colegiului Medicilor din România la nivel național, potrivit segregării prevăzute de noile reglementări membrii se încadrează astfel: 46,17% din grupa specialităților medicale; 10,26% din grupa specialităților paraclinice; 19,15% din grupa specialităților chirurgicale; 24.42% pentru specialitatea Medicină de familie.
Față de aceste date, se constată că „pentru 36 de județe fiecare grupă de specialități are sub 1.000 de membri. Astfel, repartiția numărului de locuri în consiliul teritorial va fi inechitabilă, de exemplu medicii cu specialitatea medicină internă au o șansă mult mai redusă de a accede în Consiliul Colegiului teritorial, având alocat același număr de reprezentanți cu medicii din grupa specialităților paraclinice, fapt care constituie discriminare”.
Un alt efect al segregării medicilor va fi acela că sistemul medical, din punct de vedere al profesiei, nu va mai funcționa ca un sistem unitar ci pe segmente, care vor aduce prejudicii majore profesiei medicale și „nu este exclus ca grupurile de specialități să dorească fiecare propriul Colegiu”.
Astfel, prin modificarea normei de reprezentare se constată că numărul de membri în Consiliile teritoriale va fi între 8-10 membri (8 membri în 36 de județe, 9 membri în 4 județe, 10 membri într-un județ), iar Consiliul Colegiului Medicilor din Municipiul București va avea 17 membri. Această reducere a numărului de membrii (aleși pe cele 4 grupe de specialități medicale) va face ca aceste organe de conducere să devină nefuncționale, deoarece dintre membrii Consiliului Colegiului teritorial sunt aleși 5 membri în Birourile Consiliilor locale. Astfel, 5 membri ai Consiliului, din cei 8, vor deveni membri ai Biroului Consiliului teritorial.
De asemenea, conducerea CMR spune se constată că pentru cel puțin 40 de Colegii teritoriale, din 42, membrii Biroului Executiv vor fi majoritari în Consiliile teritoriale, fapt care va suprapune rolul de organ de conducere între Biroul Consiliului și Consiliul teritorial, astfel vor fi lăsate fără efect prevederile legale referitoare la: Adunarea Generală, Consiliul Colegiului teritorial, Biroul și Președintele. În aceste condiții, medicii spun că există riscul ca în anumite județe Consiliul să fie format din 6 membri, în cazul în care membrii Colegiului care provin dintr-o grupă de specialități nu își depun candidatura. „Evidențiem aceste situații pentru că punerea în aplicare a noilor reglementări va conduce la situația în care unele Colegii teritoriale nu vor putea funcționa deoarece există județe în care în grupa de specialități paraclinice sunt 19 membri (Călărași) sau 23 de membri (Ialomița), iar medicii înscriși în aceste colegii nu vor fi reprezentați la același nivel cu colegii din alte județe”, a mai spus în urma discuțiilor interne președintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu, care susține că „va fi, practic, imposibilă formarea comisiilor de lucru ale Colegiului teritorial din membrii aleși”.
Noile reglementări vor genera disfuncționalități și în ceea ce privește constituirea Consiliului Național (CN):
– Colegiile teritoriale sunt obligate să desemneze ca reprezentant în CN chiar președintele. Prin urmare, dispare elasticitatea prevăzută de legislația în vigoare , care permite ca în caz de imposibilitate de deplasare a președintelui, reprezentant în CN să fie delegat un alt medic decât președintele în urma unui proces electoral reglementat de lege. Această posibilitate a reprezentat un aspect pozitiv în funcționare, permițând eficientizarea activității CMR în ansamblul său.
– Se creează un organism hipertrofiat, Consiliul Național, care va avea un număr de aproximativ 67-69 de membri (față de 52 în prezent), care presupune cheltuieli mai mari, dar și dificultăți în realizarea cvorumului, fapt care ar putea duce la paralizarea activității CMR, având în vedere faptul că 33 de județe vor avea ca reprezentant doar președintele.
În loc de concluzie, reprezentanții CMR solicită „o analiză riguroasă” asupra Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale şi cu privire la măsuri fiscal-bugetare, trimisă spre promulgare.
Totodată, menționează că au făcut demersuri pentru retrimiterea în Parlament a Legii, deoarece modificarea legislativă va duce la disfuncționalități majore în activitatea organizației profesionale și inegalități între membrii aceluiași corp profesional, fiind lipsită de claritate și previzibilitate, condiție obligatorie pentru orice normă legală.
