Confortul gravidei, mai important decat primul scancet al bebelusului?

In perioada moderna femeile isi calculeaza cu minutiozitate perioada dorita pentru graviditate, iar mai apoi o pregateste in detaliu pe cea a nasterii astfel incat personajul principal sa devina, intr-un fel, ea insasi, femeia care naste.

Aceasta poate sa fie una dintre concluziile asistentelor medicale care vad zilnic ca in foarte multe situatii confortul femeii insarcinate depaseste dorinta de a auzi primul tipat al nou-nascutului.

In 2012, 1260 de buzoience au facut intreruperi de sarcina, iar un an mai devreme numarul acestora era cu 300 mai mare pentru ca in aceeasi perioada comparata avorturile sa fie in numar de 797 fata de 833 in anul 2011. Exista si un aspect pozitiv, asa cum scriam cu putin timp in urma, in Sanatatea Buzoiana, nu au mai existat avorturi la cerere.

 

In 2011, rata fertilitatii se cifra la 1,36 copii nascuti per femeie, iar Fondul ONU pentru populatie in lume apreciaza in statisticile recente ca rata bruta a natalitatii in Romania pana in 1966 era de 14,33 la mie, iar dupa 1967 cand au fost interzise avorturile, natalitatea s-a dus la 27,4 la mia de locuitori.

Interesanta este continuarea aceluiasi raport privitor la Romania, in care desigur se incadreaza si Buzaul in zona mediana, dupa 1989 natalitatea coboarand pana la 10,4 la mie, pentru ca din 2002 sa se redreseze, insa usor.

In Romania anului 1989 s-au nascut 369.000 de copii, in 1990 alti 314.000 copii, iar in 2012 numai 198.770 nou-nascuti.

Am adus in atentie aceste cifre pentru a relua discutia cu asistenta sefa a Sectiei de Obstetrica-Ginecologie I a Maternitatii Buzau, Dana Baciu, care isi aminteste ca pe o suferinta organica inca prezenta despre perioada interzicerii avorturilor si cea actuala.

 

Dana Baciu spune ca de 25 de ani lucreaza in Maternitatea Buzau, iar primul an de experienta profesionala a fost unul de triste amintiri.

„Erau interzise intreruperile. Aveam 18 ani. Atunci am trait cosmarul perpetuu ca un ofiter de militie se afla permanent printre noi. Stiam si ne dadeam seama ca suntem ascultate in permanenta de undeva, de prin copacii din curte. Veneau aici femei care isi provocau singure avort. Noi traiam cu speranta ca ingrijindu-le o zi, doua sau trei sau o saptamana-doua-trei traiau, dar nu faceam decat sa le vedem cum mor, cum se sting. Era si problema medicamentelor. Existau atunci numai cateva, doua-trei, antibiotice cu care noi lucram”, povesteste Dana Baciu despre perioada de trista amintire.

 Despre acele vremuri, medici, asistente medicale si moase isi amintesc cu groaza, pentru ca interzicerea avorturilor si lipsa unor masuri si metode de prevenire a sarcinii a facut multe victime, a ucis pur si simplu femei si a lasat numerosi copii fara mama. Cele mai multe avorturi empirice erau provocate de femeile care mai aveau 2,3,4 copii.

 

Perioadei mentionate i-a urmat cea de democratie in care romanca a inceput sa invete ca graviditatea poate fi apreciata altfel, iar acum confortul este totul. Moasele si asistentele medicale spun ca nimic nu se compara cu bucuria pe care o simte mama la auzul primului scancet si, in plus, este mult mai sanatos si pentru organismul lor sa nasca pe cale naturala.

Dana Baciu constata ca „nasterere prin cezariana si confortul mamei poate fi o falsa dorinta, dar noi vedem cum mamicile din ziua de astazi vor ca ele sa se simta bine si nu sa traiasca bucuria primului tipat al copilului. Noi avem aici nasteri pe cale naturala asistate numai de moase, insa este musai nevoie de colaborarea si decizia medicul de obstetrica-ginecologie cu care pacienta relationeaza in cele noua luni de graviditate. Deocamdata, nu au loc aici nasteri in apa ca la Brasov, spre exemplu, dar eu spun ca avem un corp medical de elita care se poate alinia la aceste tendinte moderne. Problema ramane insa circuitul nostru medical in aceasta cladire, unde nu pot sa spun ca este de ultima ora, ci doar ca facem fata”.

 

Teama de durere, de necunoscut si adaptarea la nou sunt rezultantele acestui tip de comportament al femeilor care se gandesc in primul rand la confortul lor si mai apoi la ceea ce aduc pe lume.

In fapt, asistentele din batrana doamna a sanatatii din Buzau traiesc cu speranta ca noua Maternitate va deveni functionala, nu doar politic, ci mai ales din punct de vedere medical. Cladirea de pe strada Victoriei, inaugurata cu fast, desi neterminata, a inghitit aproape 20 de milioane de euro. Acum face obiectul unui dosar la DNA. Pentru a putea fi pusa in functiune mai are nevoei de aproximativ 5 milione de euro, iar presedintele actual al Consiliului Judetean, spune ca va deveni functionala inainte de sfarsitul anului, dupa un an si jumatate de la inaugurarea mincinoasa de care a beneficiat. Nimeni nu mai crede insa in promisiuni, iar femeile din Buzau spun ca-l vor crede cand vor putea sa beneficieze de conditiile promise in noua locartie.

Deoacamdata, Maternitatea functionala este lipsita de confort hotelier si pare respingatoare. Singurul aspect care indulceste peisajul este compoartamentul prietenos si dedicat al corpului medical.