Corupția din sistemul medical este generalizată, arată un raport al DNA

9 mai 2018 | 0 comentarii |

Șefa DNA, Codruța Kovesi, avertizează că în sistemul public de sănătate există „vulnerabilităţi majore” cu impact direct asupra vieţii cetăţeanului, obligat să plătească, de multe ori, pentru servicii medicale gratuite.

 

Laura Codruta Kovesi

România este statul european cu cele mai mici cheltuie destinate sănătății  dar, paradoxal, statisticile europene și cele ale procurorilor DNA arată că mita din acest domeniu este una dintre cele mai mari.

Un raport al DNA, prezentat de procurorul-șef, Laura Codruța Kovesi, pune în evidență (dacă mai era nevoie), faptul că în sistemul public de sănătate corupția este generalizată și are impact direct asupra pacientului. Pornind de la cazurile înregistrate, procurorii au constatat că se dă mita pentru introducerea unui medicament nou, pentru îngrijiri în salon şi chiar pentru angajarea personalului necesar. Iar nota de plată finală o suportă bolnavii, care se tem că dacă nu dau bani, nu vor fi trataţi şi vor muri cu zile.

Un cearceaf schimbat, o injecție făcută la timp sau o programare pentru o operație pot costa foarte mult într-un spital de stat. Deși aceste servicii ar trebui să fie gratuite, bolnavii plătesc de multe ori, pentru că li se cere sau pentru că vor să fie trataţi la timp, a subliniat șefa DNA.

Acesta este însă doar palierul de jos al corupţiei din sănătate. Urmează chirurgii şi anesteziştii care, în funcţie de cât de complexă este operaţia, pacienţii le dau între 200 de lei şi 5000 de lei, chiar mai mult. Mită se dă şi în unele departamente de resurse umane. Tarife fixe pentru angajare: infirmieră 1500 euro, asistentă 2500, șofer ambulant 1000, registrator medical 1000-1500 euro”, a exemplificat Laura Codruța Kovesi.

 

Politicienii se plâng că nu sunt bani pentru Sănătate, procurorii arată că, în realitate, în sistem se fraudează milioane. Au spus-o, de multe ori, chiar oameni din sistem, iar în presă au apărut nenumărate cazuri în care se reflectă modul cum sunt „căpușați” sau fraudați banii din Sănătate.

Potrivit analizei procurorilor DNA, în spitale se pretind cele mai mari comisioane pentru semnarea unui contract.

Plăți nelegale se dau și se primesc și pentru facilitarea emiterii autorizațiilor, într-un timp mai scurt decât cel uzual, dar și la încheierea contractelor cu casele de asigurări de sănătate. Procurorii au descoperit că „bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate. Demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei”.

La fel se întâmplă și în cazul intrării pe piață a unor medicamente noi, unde „mita se dă înainte, sute de mii de euro, măresc prețul medicamentelor și tot pacientul plăteşte”, potrivit șefei DNA.

Un alt domeniu este cel al autorizării farmaciilor unde „soluționarea unei astfel de cereri este 5-6 luni, de natură a genera fapta de mită. Investigațiile noastre au vizat și persoane juridice”, a mai spus Kovesi. 

 

Raportul DNA arată că cele mai mari șpăgi se regăsesc în zona de management. O concluzie a studiului DNA arată că bugetul unităților medicale este prejudiciat de cele mai multe ori exact de persoana care are atribuția de a gestiona bugetul spitalului. Manageri iau, de multe ori, un comision ilegal, ca să aprobe un anumit contract pentru achiziţiile făcute de spitale, se arată în raportul DNA. Codruța Kovesi a dat, în acest sens, exemplul unui manager de spital care a fost trimis în judecată într-un dosar DNA și care „a profitat de perioada îndelungată în care a avut funcția de conducere și a produs un prejudiciu de 2 milioane de euro”.

Când vine vorba de fraudarea achizițiilor publice, ilegalităţi se fac în toate etapele procesului: în planificarea acestora, în atribuirea contractului, dar și în derularea lui. Procurorii spun ca mita merge direct la managerul unității sanitare sau la firme care au legătura cu el. „De obicei au fost pretinse și primite procente cuprinse între 5 și 20 % din valoarea facturilor. Atunci când vorbim de procentul mitei putem constata din investigațiile DNA că în domeniul sănătății pare că procentul este mult mai mare față de alte domenii, cum este infrastructura, unde de obicei este 2 % sau achiziții publice unde procentul este între 10 și 15 %. De obicei mita se dă direct managerului sau este mascată prin plata unor servicii fictive de consultanță, către firme care sunt controlate de managerii de spital prin alte firme, care sunt în legătură cu aceși manageri. Am constatat că sunt înființate și firme offshore pentru a ascunde mita”, susține șeful DNA.

 

Situaţia corupţiei din sistemul românesc de sănătate a fost semnalată şi de raportul MCV al comisiei Europene. Codruța Kovesi a precizat că, uneori, banii obţinuţi în urma faptelor de corupţie au susţinut oameni implicaţi în politică. „Toate informaţiile prezentate apar în raportul DNA privind corupţia în sistemul de sănătate”, a precizat șefa DNA, menționând că este vorba despre un studiu realizat la nivel european, care a arătat că 68% dintre români percep corupţia ca pe un fenomen care le afectează viaţa de zi cu zi.

„Este un raport Eurobarometru (…) privind corupţia, publicat în octombrie 2017. În acest raport, 68% dintre repondenţii români percep corupţia ca fiind unul din fenomenele care le afectează viaţa de zi cu zi. Acest procentaj de 68% a poziţionat România pe primul loc în topul ţărilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte percepţia corupţiei în viaţa zilnică. La nivelul Uniunii Europene, cei care consideră că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie reprezintă doar 25%”, a declarat Kovesi. Ea a adăugat, citând acelaşi studiu, că în cazul României sistemul de sănătate a fost menţionat de 58% dintre cei chestionaţi, ca fiind domeniul cel mai afectat de corupţie, faţă de 31% la nivelul Uniunii Europene.

 

La prezentarea raportului au luat parte procurorul general al României Augustin Lazăr, reprezentanţi ai unor instituţii din sistemul judiciar, precum şi reprezentanți ai unor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale active în domeniul sănătăţii şi al luptei împotriva corupţiei.

Procurorul șef al al DNA a indicat 5 domenii de corupție în sistemul de sănătate: „Atunci când vorbim de sistemul de sănătate identificăm corupție în achizițiile publice, în serviciile medicale, în bugetarea unităților spitalicești, în accesul personalului în sistemul medical și nu în ultimul rând în autorizarea farmaciilor”. Kovesi a subliniat că în sistemul public de sănătate, corupția se traduce în costuri suportate atât de pacienți, în mod direct, pentru că suportă din buzunarul lor, cât și în mod indirect, pentru că este prejudiciat sistemul asigurărilor sociale. De foarte multe ori am constatat în anchetele noastre că acel cost suplimentar pe care firmele private îl plătesc cu titlu de mită se referă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază cetățenii”, a mai spus șefa DNA, punând accent pe faptul că o primă responsabilitate o au procurorii, prin investigațiile pe care le fac, în identificarea anumitor mecanisme. „Făcând publice aceste concluzii, putem să determinăm o schimbare în a preveni astfel de fapte”, a concluzionat Kovesi.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*