Cresc pensiile românilor, de la 1 ianuarie. Premierul Ciolacu susține că pensiile mari vor stagna

Noua Lege a pensiilor se va aplica în două etape, prima de la 1 ianuarie 2024, iar cea de-a doua din septembrie, când va începe și recalcularea tuturor pensiilor, procesul urmând a se încheia în martie 2025. 

 

Legea 360/2023, care stabilește, între altele, schimbarea modului în care sunt calculate veniturile pensionarilor, publicată în Monitorul Oficial, vizează „asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislație a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivității, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice”, adică, actualul punct de pensie va fi înlocuit cu valoarea punctului de referință, care va sta la baza stabilirii cuantumul pensiei.

Începând cu 1 ianuarie 2024, pensiile a milioane de români se vor indexa cu inflația, iar punctul de pensie va crește cu 13,8% (de la 1.785 lei la 2.032 lei). Astfel, după majorarea de la 1 ianuarie, un pensionar care are acum o pensie de 2.500 de lei va primi 2.845 de lei.

„În 2024, toți românii vor avea pensii mai mari. Fiecare român, datorită majorării de la 1 ianuarie, datorită faptului că valoarea punctului de pensie crește, va avea o pensie mai bună. Majorarea pensiilor cu rata inflației, plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut pe economie, se va face în fiecare an în luna ianuarie”, a precizat ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu.

 

Pensiile mari vor stagna

 

Din septembrie, pensiile a milioane de români se vor recalcula și vor crește, dar majorarea va fi diferită, în funcție contributivitate de numărul anilor în care pensionarul a contribuit peste cei 25 de ani necesari pentru stagiul complet. Premierul Marcel Ciolacu spune că prin recalculare, pensiile mici vor creşte și cele mari vor stagna, iar pensiile judecătorilor și procurorilor vor fi exceptate de la actualizarea cu rata inflației.

„Avem mărirea de 13,8% de la 1 ianuarie 2024, iar de la 1 septembrie, recalcularea pensiilor. Prin recalculare, pensiile mici vor creşte, iar cele mari vor stagna. Oamenii au ieşit la pensie pe diferite legislaţii. Sunt mult prea multe inechităţi şi asta încercăm, prin noua lege a pensiilor, finalizată anul acesta, încercăm să închidem aceste inechităţi. Nu putem modifica nimic din trecut, nu pot să iau un drept al unui om din trecut, nu am dreptul, nu e constituţional. Dar facem ce se poate face prin lege: pensiile mici vor crește, iar cele mari nu se mai măresc. Indexarea e doar pentru partea contributivă. Pensiile speciale nu se măresc cu niciun leu… Nu pot să compar o pensie de 40.000 lei cu o pensie de 1.500 lei. E suficient. Fiecare dintre noi trebuie să ne uităm în oglindă, să vedem unde este România, care e pensia medie din România şi ce pensie ai tu în fluturaş”, susține premierul Marcel Ciolacu.

 

Creșteri între 1 și 80 la sută

 

Simona Bucura Oprescu, spune că prin noua Lege a pensiilor se va opera majorarea pensiilor cu rata inflației, plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut pe economie, dar „fiecare pensionar e unic și calculul pensiei fiecărui pensionar e unic pentru că depinde de numărul de puncte acumulate”.

Aspectul pozitiv pentru românii care au muncit 35-40 de ani dar primesc la ora actuală pensii aproape egale cu cei care nu au munci o zi în viața lor, este că după recalculare, care se va face în perioada septembrie 2024 și martie 2025, pensiile acestora vor crește chiar și cu peste 80%, datorită punctelor de stabilitate.

„Vor fi români care vor avea o creștere de 1%, dar vor fi și români care vor avea o creștere de 80%. Depinde de cele trei elemente esențiale pe baza cărora se va calcula numărul de puncte: punctele contributive, punctele necontributive și punctele de stabilitate. Fiecare român va avea un punctaj care se va înmulți cu valoarea punctului de referință, iar anul următor, datorită acestui punctaj, va avea pensia recalculată”, a explicat ministrul Muncii care a mai spus că nicio pensie nu va scădea, dar peste 3 milioane de români vor avea pensii mai mari.

 

Cum se calculează pensia și ce sunt punctele de stabilitate

 

Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR), care reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25. Valoarea punctului de referință va fi indexată anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia cu numărul de puncte de stabilitate.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani, se acordă un număr de puncte de stabilitate: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani; 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.

Sunt considerate perioade asimilate vechimii perioadele în care asiguratul a urmat cursurile de zi/ cu frecvență ale învățământului universitar pe toată perioada de studii; a satisfăcut serviciul militar; a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnmizații de asigurări sociale; a beneficiat după 1 ianuarie 2005 de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boli profesionale; a beneficiat după 1 ianuarie 2006 de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau de până la 3 ani respectiv 7 ani în cazul copilului cu handicap.

 

Crește vârsta de pensionare pentru femei

 

Noua lege a pensiilor publice prevede, de asemenea, creșterea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani și posibilitatea rămânerii în activitate până la 70 de ani. Creșterea vârstei de pensionare pentru femei va avea loc treptat, de la 63 de ani cât este stabilită în 2030, la 65 de ani în 2035, când stagiul complet de cotizare va fi de 35 de ani. Stagiul minim de cotizare contributiv actual este de 15 ani, dar se va majora în funcție de evoluția speranței de viață în România, atât pentru femei cât și pentru bărbați.

Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare copil.

Pensia anticipată poate fi obținută cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, dacă persoana are cel puțin 5 ani peste stagiul complet de cotizare (35 de ani). Până la vârsta de pensionare va fi însă penalizată pentru fiecare lună de anticipare, cu: 0,4% dacă perioada este de până la 1 an, cu 0,35% între 1 și 2 ani, cu 0,30% între 2 și 3 ani, cu 0,25% între 3 și 4 ani și cu 0,20% între 4 și 5 ani. Când se ajunge la vârsta de pensionare, pensia se calculează din oficiu.

Începînd din septembrie 2024 și până în martie 2025, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare se vor recalcula din oficiu.

În decembrie 2023, România avea 4.767.424 de pensionari, dintre care 649.049 aveau perioade lucrate în agricultură, pentru care primeau o pensie medie de 562 lei.