Cum a afectat pandemia starea psihică a românilor

Institutul de Psihiatrie de la Socola a realizat un studiu în această privință, ca parte a unei cercetări mai ample, efectuată la nivel mondial.

 

Odată cu declanșarea pandemiei, psihologii și psihiatrii din întreaga lume au început să fie preocupați de modul în care această situație epidemiologică își pune amprenta asupra stării psihice a locuitorilor din zonele afectate. A fost stfel demarat un studiu la nivel mondial, în care au fost implicați peste 200 de specialiști din 40 de țări, care au făcut cercetări în rândul populației din țările din care provin.

Printre specialiștii implicați în acest studiu s-a numărat și o echipă de cercetători români, formată din medicii  Ovidiu Alexinschi, Liviu Oprea, Şerban Turliuc, Petru Ifteni şi Tudor Ciuhodaru. Cercetările au fost coordonate de Institutul de Psihiatrie Socola, care a prezentat recent rezultatele preliminare.

În cadrul studiului, au fost completate peste 108.000 de chestionare în cele 40 de țări, dintre care 2.000 au fost completate de respondenți din România. Majoritatea respondenţilor români au avut între 28 şi 50 de ani, iar 80% au fost femei, în timp ce media de vârstă a fost similară în cazul ambelor sexe.

 

În urma analizării răspunsurilor primite în aceste chestionare, specialiștii de la Socola spun că pandemia a avut un puternic impact psihologic asupra românilor, în special prin prisma stresului, a singurătății și a nervozității sau furiei. Astfel, 42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, în timp ce aproximativ 8% au raportat îmbunătăţiri înainte de criza noului coronavirus şi în ultimele două săptămâni înaintea completării chestionarului. Agravarea stresului a fost mai pronunţată în rândul femeilor – 46% – şi al adulţilor tineri – 47%.

În ceea ce priveşte singurătatea, 28% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stărilor generate de această situație şi mai puțin de 4% au raportat o îmbunătăţire înainte de criza coronavirus şi în ultimele două săptămâni înainte de momentul participării la studiu. Nu au existat diferenţe mari între sexe în ceea ce priveşte înrăutăţirea stării psihice, însă 36% dintre cei mai tineri au avut o înrăutăţire mai pronunţată.

În cazul nervozităţii, la o treime dintre respondenţi s-a constatat o înrăutăţire a acestei stări, dar majoritatea respondenţilor au raportat modificări mici sau deloc în nervozitate și furie. O agravare mai pronunțată a nervozității au prezentat femeile (35%) şi adulţii tineri (38%).

 

În oglindă, doar pentru 20% dintre respondenți s-a constatat o îmbunătățire a comportamentului altruist în această perioadă. Totodată, 68% dintre respondenți au raportat o creștere a numărului de ore petrecute online. Această creștere a fost mai proeminentă în rândul femeilor (71%) și al adulților tineri (76%).

„Cele mai eficiente strategii de adaptare la aproximativ jumătate dintre respondenţi au fost contactul direct personal sau interacţiunea, exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobby-ul semnificativ, utilizarea mass-media, social media, interacţiunile sociale sau la distanţă, studierea sau învăţarea a ceva nou şi lucrul de acasă. O treime dintre respondenţi a raportat că se preocupă de informaţiile despre pandemia Covid-19, petrecerea timpului cu un animal de companie, medicamente prescrise şi religie, meditaţie sau spiritualitate. Pentru adulţii tineri, cele mai eficiente strategii de adaptare au fost exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobby-ul semnificativ şi interacţiunile sociale sau la distanţă. În același timp, exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, reţelele sociale, interacţiunile sociale la distanţă şi medicamentele prescrise au fost cele mai eficiente strategii de adaptare pentru vârstnici”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, directorul medical al Institutului de Psihiatrie Socola.

 

Cercetătorii de la Universitatea Oxford au descoperit că 20% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus suferă ulterior și de tuburări psihice și există chiar un risc crescut de demenţă. În consecință, prof. Paul Harrison crede că medicii şi cercetătorii din întreaga lume trebuie să investigheze de urgență cauzele şi să identifice noi tratamente pentru bolile mintale, după declanşarea pandemiei de COVID-19.

Noul studiu Oxford, publicat în revista The Lancet Psychiatry, a analizat înregistrări medicale în format electronic de la 69 de milioane de persoane din SUA, inclusiv de la peste 62.000 de persoane la care a fost confirmat noul coronavirus. Oamenii de știință au descoperit astfel că, în primele trei luni după ce au fost confirmați cu noul coronavirus, o cincime dintre supravieţuitori au fost diagnosticaţi şi cu anxietate, depresie şi insomnie. Autorii studiului au mai stabilit că persoanele cu afecţiuni psihice preexistente au un risc cu 65% mai mare de a fi diagnosticate şi cu COVID-19, comparativ cu cele fără astfel de tulburări.

Specialişti din domeniul sănătăţii mintale care nu au participat în mod direct la acest studiu consideră că descoperirile făcute se adaugă pe lista tot mai mare de dovezi care arată că maladia COVID-19 poate afecta mintea umană, crescând riscul de apariţie a unei game largi de boli de natură psihică, dar și că persoanele cu boli mintale prezintă risc mai mare de a contracta COVID-19, în concordanţă cu descoperiri similare realizate în timpul altor pandemii precedente cauzate de diverse boli infecţioase.

 

Medicul psihiatru buzoian Maria Cristache spune că teama de noul coronavirus poate duce la instalarea unor stări de anxietate și chiar depresie, odată ce oamenii au început să conștientizeze că această boală este din ce în ce mai agresivă și mai greu de tratat, iar perspectivele eradicării ei sunt aproape inexistente.

„Faptul că acest virus pare de neoprit, iar în ciuda unor măsuri sanitare fără precedent se moare într-un ritm alert, afectează psihicul. Oamenii nu mai văd niciun motiv de bucurie, au obosit să respecte restricții după restricții, să mai spere în găsirea unor tratamente eficiente, a unui vaccin care să permită imunizarea în masă, iar toate acestea afectează psihicul. Cele mai vulnerabile sunt persoanele care își controlează mai greu emoțiile și mai ales cele cu afecțiuni psihice preexistente, care nu mai cred că fenomenul va putea fi stăpânit și nu-și mai pot controla emoțiile”, spune dr. Maria Cristache.

Medicul psihiatru spune că, în ultima vreme, se constată o creştere a numărului de prezentări la cabinetele de psihiatrie. Tulburările psihice sunt determinate de restricţiile sanitare, de frica de infectare cu noul coronavirus sau de sechelele cu care se poate rămâne după ce oamenii au trecut prin boală, iar în această perioadă sunt accentuate de depresia sezonieră. Răcirea vremii, nopțile mai lungi, zilele mai scurte și lipsa luminii solare, la care se adaugă sentimentul de izolare cauzează o deteriorare a stării psihice. Cele mai dificile luni pentru persoanele predispuse la depresie sezonieră sunt ianuarie şi februarie, iar femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații.