Cum a apărut Ținutul Buzăului și care este scopul acestei inițiative
Denumirea a fost folosită pentru prima dată în urmă cu 14 ani, iar între timp a devenint un brand pentru județul nostru.
Ținutului Buzăului se pregătește să primească statutul de Geoparc Global UNESCO. Dacă vor fi îndeplinite 99 din cele 101 de criterii obligatorii, Buzăul va intra într-o rețea a celor mai atractive locuri de pe glob.
Universitatea din București și Consiliul Județean Buzău au încheiat, în 2007, un parteneriat prin care se dorea dezvoltarea unei porțiuni însemnate din zona de munte a județului Buzău, la acel moment născându-se ideea înființării Geoparcului Ținutul Buzăului. Au urmat apoi trei ani de studii preliminare, timp în care s-au conturat limitele acestui teritoriu și s-au identificat principalele resurse locale. S-a decis în final ca geoparcul să includă 18 comune din zona de munte a județului, iar o hotărâre din 2010 a Consiliului Județean a consfințit înființarea geoparcului. Ulterior, însă interesul echipei de implementare de la Universitatea din București a scăzut treptat, culminând cu retragerea instituției din acest proiect, în anul 2012. Ținutul Buzăului era însă o inițiativă care putea aduce mari beneficii zonei și județului, așa că, un an mai târziu, asociația cu același nume a preluat misiunea de a continua implementarea proiectului, în colaborare cu autoritățile administrației locale. A fost creat un grup de lucru format din specialiști, îmbinând abordări și cunoștințe specifice din mediul academic, antreprenorial și civil. Astfel, Ținutul Buzăului a fost redefinit ca fiind un teritoriu de dezvoltare sustenabilă, strategia „geoparc” devenind în acest timp o unealtă și nu un scop.
Inițiativa a căpătat un avânt considerabil în urma colaborării româno-norvegiene care a început odată cu proiectul GeoSust, care a setat direcția modernă de dezvoltare susținută și la momentul actual.
Una dintre strategiile principale aplicate în zonă vizează dezvoltarea turismului alternativ, în scop de descoperire și exploatare. „Ne străduim ca acest turism să fie sustenabil și echitabil aducând beneficii vizitatorilor, locuitorilor, dar și cadrului natural și cultural. Alternanța și armonia dintre peisajul rural și peisajul sălbatic este una dintre principalele resurse ale zonei și încercăm să dezvoltăm infrastructura de vizitare, dar și să administrăm fluxul de călători astfel încât toate acestea să aibă un impact minim asupra mediului și asupra valorilor care fac ca acest loc să fie atractiv: natura, cultura, liniștea, sălbăticia”, mai spun reprezentanții asociației care susține acest proiect.
Deși este o zonă care atrage și primește turiști, Ținutul Buzăului nu trebuie confundat cu o stațiune turistică. Se dorește păstrarea purității naturii, a culturii locale și a stilului de viață al locuitorilor, valori considerate mai presus decât confortul vizitatorilor.
O zonă ca Ținutul Buzăului are multe comori ascunse, fie că e vorba de povești, rețete, istorii sau legende, fie că e vorba de obiecte etnografice, arheologice sau geologice dspre Focurile vii sau de flăcările eterne, Vulcanii noroioși care dau naștere lavelor de noroi sau generează mici explozii și Marele amfiteatru de la Meledic, cenușa vulcanilor preistorici care au erupt acum mai bine de 10 milioane de ani, trovanții cu forme bizare, munții de sare, chihlimbarul de la Colți, așezările rupestre de la Aluniș, sculptate în piatră de o populație misterioasă în antichitatea târzie, urmele unei mări preistorice, rămățițele ultimelor ere glaciare, biserici, mănăstiri și nu în ultimul rând multă, multă natură și satul tradițional cu oameni care trăiesc în mijlocul pădurii, în armonie cu natura, folosind și prezervând potențialul acesteia prin tehnici străvechi.
Teritoriul Ținutului Buzăului se află în zona de curbură a Carpaților, întinzându-se pe o suprafață de 1.036 de kilometri pătrați. În acest spațiu sunt incluse 18 comune în care locuiesc circa 43.000 de oameni, zona fiind populată încă din epoca bronzului. Coordonatorii proiectului spun că folosirea termenului de „ținut” exprimă „ideea de coerență, statornicie și de legătură cu pământul”, iar în același timp, este „un spațiu locuit de oameni și astfel, cuvântul semnifică cea mai valoroasă resursă a acestei zone: legătura tangibilă și intangibilă dintre om și Pământ”. Includerea toponimului „Buzău” amintește de munții și râul cu același nume, care definesc în linii generale peisajul local…
