Cum putem trăi în armonie cu miliarde de bacterii?

În fiecare an, pe 27 Iunie este celebrată Ziua Internațională a Microbiomului, pentru a marca importanța microbiomului, un subiect cu impact global asupra medicinei și nutriției.

 

Trăim cu miliarde de bacterii pe suprafața și în interiorul corpului. Din fragedă pruncie suntem învățați că trebuie să avem grijă să ne ferim de bacterii, pentru că pot face rău organismului, dar trebuie să știm că există și bacterii benefice, care joacă un rol important în buna funcționare a organismului: sintetizează vitamine – B1, B2, B12, K2, K, H și aminoacizi esențiali, furnizează calorii, luptă împotriva agenților patogeni. Pe măsură ce învățăm mai multe despre miliardele de bacterii care ne colonizează tegumentele, tubul digestiv, vaginul etc. realizăm că acestea sunt la fel de importante pentru sănătatea noastră ca și celulele umane.

În fiecare an, în ziua de 27 iunie, când se marchează „Ziua Mondială a Microbiomului”, specialiștii ne aduc aminte că există 39 de trilioane de celule microbiene, inclusiv bacterii, virusuri și fungi (ciuperci) care trăiesc pe suprafața și în interiorul organismului nostru, iar greutatea acestora poate depăși 2 kilograme. Aceste microorganisme conțin peste 3 milioane de gene (de 150 de ori mai multe decât genomul uman). Comunitatea bacteriană, vizibilă doar sub lentila microscopului, este vitală pentru menținerea vieții în echilibru și merită atenția noastră a tuturor în această zi specială.

 

În fiecare an se alege o temă de dezbatere și informare

 

De Ziua Mondială a Microbiomului se alege, anual, câte o temă prin care specialiștii aduc în prim-plan informații despre importanța microbiomului, un subiect cu impact global asupra medicinei și nutriției. Tema din acest an este DIVERSITATEA, care se sugerează potențialul pe care îl au bacteriile benefice – microbiomul – pentru sănătatea întregului organism. Aceste bacterii benefice prezente în mod natural pe piele sau intern, la nivelul mucoaselor (respiratorie, intestinală, oro-faringiană, vaginală etc) formează microbiomul și asigură o protecție constantă, contribuind la întărirea mecanismelor naturale de apărare a organismului.

„De Ziua Internațională a Microbiomului sărbătorim DIVERSITATEA și echilibrul ideal al organismului care se simte la interior și se vede la exterior”, menționează experții în microbiologie. Aceștia subliniază că „pentru un echilibru ideal, cele mai mici schimbări pozitive aduse stilului de viață sunt câteodată și cele mai importante. O dietă echilibrată combinată cu exerciții fizice pot reduce stresul și pot accentua starea de bine”.

 

Importanța diversității microbiene

 

Diversitatea, spun experții în microbiologie, este cheia populațiilor microbiene benefice. O gamă mai largă de microbi înseamnă o mai mare varietate de produse secundare bacteriene, care pot fi utilizate de celulele corpului uman. Bacteriile benefice împiedică dezvoltarea bacteriilor patogene, de aceea este importantă menținerea unui echilibru sănătos a germenilor din organism. Cercetările efectuate până în prezent relevă faptul că diferitele colonii microbiene variază în funcție de:

Localizarea anatomică– tipul de microbi care se regăsesc la nivel tegumentar variază foarte mult de la frunte până la antebraț, ca și gama de bacterii din sistemul digestiv, care se schimbă de la cavitatea bucală la esofag, stomac, intestin subțire și colon.

Vârsta – diversitatea microbiană se modifică pe măsură ce înaintăm în vârstă. De exemplu, scăderea secreției de estrogen în menopauză, determină o modificare a mucoasei vaginale și determină scăderea cantității de Lactobacillus.

Locația – persoanele care trăiesc în mediul rural găzduiesc specii de microbi diferite de cele ale celor care locuiesc în urban, ca și persoanele din țări diferite. De aceea, prin proiectul Human Microbiome Project  se încearcă identificarea microbiomul „normal” la nivel mondial.

Alimentaţia – dieta este foarte importantă deoarece majoritatea microorganismelor se regăsesc la nivel intestinal. În consecinţă, bacteriile mănâncă ceea ce mâncăm şi noi. Astfel, modificarea dietei poate avea un impact major asupra mix-ului microbian.

 

Ce sunt microbii?

 

Microbii, explică experții, funcționează similar celulelor umane. Au nevoie de substanțe nutritive, pe care le degradează pentru a furniza energia de care au nevoie pentru a crește și a se reproduce. Pe durata acestui proces, ele secretă molecule care sunt apoi preluate de organismul uman. Efectele acelor produși metabolici bacterieni pot fi benefice sau dăunătoare corpului nostru.

De exemplu, Clostridium tetani (responsabil de tetanos) – secretă o toxină care acționează pe celulele nervoase, determinând contracții puternice (trismus).

Pe de altă parte, Bifidobacterium, care digeră fibrele la nivelul colonului, produce acizi grași cu lanț scurt, care stimulează creșterea celulelor imune care controlează inflamația.

La nivel vaginal se regăsește Lactobacillus, care produce acid lactic, asigurând astfel un mediu care nu permite dezvoltarea infecților vaginale.

Atunci când sunt consumate în cantități adecvate, bacteriile lactice contribuie la echilibrarea și repopularea microflorei intestinale și pot avea o contribuție benefică inclusiv în tulburările gastrointestinale, susținând echilibrul intern al organismului.

 

Ce este Microbiota?

 

Microbiota reprezintă totalitatea comunităților de bacterii benefice prezente în mod natural pe piele sau mucoase și care sunt importante pentru echilibrul întregului organism. Modificarea microbiomului poate determina însă boli inflamatorii intestinale, carcinom colorectal, sindromul colonului iritabil, diabet zaharat de tip 2, obezitate, boli cardiovasculare (ateroscleroza), artrita reumatoidă, enterocolită necrozantă.

Microbiota intestinală este responsabilă pentru funcții vitale metabolice, de protecție și structurale, necesare pentru menținerea echilibrului intern al organismului uman. Există și factori care pot cauza un dezechilibru la nivelul microbiotei interstinale, dezechilibru ce poartă numele de disbioză. Acești factori destabilizatori ai microbiotei variază de la stilul de viață, vârsta, infecțiile virale sau bacteriene sau alte afecțiuni cronice, alimentația dezechilibrată, dar și unele medicamente precum antibioticele.

Bacteriile lactice joacă un rol important în menținerea sănătății întregului organism și vin la pachet cu mai multe beneficii: contribuie la menținerea și refacerea echilibrului microbiotei intestinale, la diminuarea efectelor adverse asociate tratamentului cu antibiotic și la modularea compoziției și diversității microbiotei intestinale.

 

Reacția microbiomului intestinal la alimentație

 

Ultimele studii arată că o dietă bogată în grăsimi saturate crește cantitatea unei încrengături bacteriene, Firmicutes, în defavoarea unei alte încrengături Bactroidetes. Un raport crescut Firmicutes/Bacteroidetes este prezent la persoanele cu supraponderale. În cazul unui consum crescut de alimente procesate, cantitatea de Bifidobacterium (microorganism asociat cu o rată scăzută de inflamație) scade.

Bacteriile intestinale pot fi cheia înțelegerii impactului „dietei occidentale” tradiționale. Studiile au demonstrat că persoanele care țin o dietă mediteraneană sau asiatică (conținut crescut în fibre vegetale), prezintă o diversitate intestinală microbiană cu un raport crescut de bacterii „bune”, comparativ cu Americanii și Europenii (care consumă mai ales carne roșie, glucide, carbohidrați și mai puțin fructe și legume). Astfel se explică de ce persoanele din Occident prezintă o rată crescută de obezitate, boli cardiovasculare și cancer de colon.

 

Cum ajutăm „bacteriile bune”

 

Specialiștii ne explică și cum ne putem ajuta „bacteriile bune” să se înmulțească, pentru ca la rândul lor să ne ajute să fim mai sănătoși:

Dieta Mediteraneană, fructele, legumele verzi, uleiul de măsline, roșiile și peștele  sunt alimente cu rol important în reducerea inflamației. Consumul unuia sau chiar a tuturor acestor alimente nu ajută însă la stimularea bacteriilor intestinale care luptă împotriva inflamației, dacă adăugăm glucide, carbohidrați și carne roșie, care stimulează înmulțirea unor microbi mai puțin „prietenoşi’’.

Igiena: utilizarea în exces a substanțelor antimicrobiene poate determina un dezechilibru bacterian și proliferarea dezvoltării bacteriilor rezistente la antibiotice.

Se recomandă spălatul pe mâini înainte de a prepara alimentele și după utilizarea toaletei, precum și spălatul pe dinți și utilizarea aței dentare care nu permit microorganismelor dăunătoare să invadeze biofilmul bacteriilor și care au rol în protecția dentară și gingivală.

Nu se recomandă spălăturile vaginale, care pot distruge coloniile de Lactobacillus, lăsând astfel „drum liber” infecțiilor bacteriene și fungice.

 

Antibioticele, probioticele și prebioticele

 

Antibioticele se vor administra doar atunci când este cazul și numai la recomandarea unui medic de specialitate! Aceste medicamente atacă toate bacteriile, iar consecința eradicării unei infecții poate fi pierderea bacteriilor „bune”. În cazul în care vi s-a prescris un tratament antibiotic, urmați-l până la capăt, chiar dacă vă simțiți mai bine înainte terminarea acestuia, dar în niciun caz nu luați antibiotice „după ureche”!

Probioticele (iaurt, lapte bătut, varză murată, preparate din soia, ciocolată neagră etc.) sunt microorganisme vii care atunci când sunt administrate în doze adecvate pot determina un beneficiu terapeutic, prin reechilibrarea echilibrului florei intestinale a organismului. Ele se regăsesc în mod natural în intestin, în unele alimente și sub formă de suplimente alimentare.

Prebioticele (cereale integrale, banane, ceapă, usturoi, miere, anghinare, suplimente alimentare etc.) sunt ingrediente alimentare care determină modificări la nivelul compoziției și activității microbiotei. Ele permit stimularea creșterii și activității speciilor de bacterii bune din intestin prin reducerea indirectă a speciilor patogene.

 

Surse: Science focous – The human microbiome; Sender R et al, PLoS Biol. 2016;  linex-probio.com/balance-inside-and-out/15-need-to-know-fact/; Nagpal R, et al. Nutr Healthy Aging 2018;  Boulange CL, et al. Genomic Med 2016.