De Ziua Mondială a Libertății Presei ne dorim o presă sănătoasă, necenzurată, dar bazată pe dovezi
În fiecare an, la 3 Mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei. Sănătatea Buzoiană susține libertatea presei pe principii deontologice sănătoase și urează tuturor jurnaliștilor din lume „La mulți ani cu sănătate!”
Este Ziua Mondială a Libertății Presei marcată anual, în întreaga lume, în ziua de 3 Mai. Într-o lume în care informația circulă cu viteza fulgerului, iar războiul din Ucraina marchează jurnalismul de pretutindeni și mai ales din Europa de Est, lumea are în continuare nevoie de jurnalism de calitate, necenzurat, atât prin mijloacele tradiționale – ziare, reviste, radio, Tv – cât și în mediul online. Într-o lume a Internetului plină de informații, e tot mai dificil sa identifici adevărul. Fiecare cititor se poate însă autoeduca și alfabetiza media, astfel încât să nu se lase manipulat.
Ca jurnalist cu 30 de ani de experiență pot spune că în ciuda tuturor vicisitudinilor perioadelor trăite am crezut și continui să cred în jurnalismul de calitate, bazat pe o cultură generală solidă și pe dovezi – ca în medicină, și poate tocmai de aceea am ales această nișă când am înființat sănătateabuzoiana.ro, chiar dacă și în acest domeniu, ca de altfel în toată presa, în ultima perioadă domină subiectele „ușoare”, iar când apar informații aparent mai consistente acestea sunt de multe ori publicate „la prima mână”, neverificate, iar termenii de specialitate și limba română au devenit „anexe”, în loc de prioritate.
Și pentru că astăzi este Ziua Mondială a Libertății Presei, îmi exprim deschis dorința de a avea o presă sănătoasă și necenzurată, curajoasă dar bazată pe dovezi și informații publicate într-o limbă română „curată”, nestricată de improvizații. Iar jurnaliștilor din întreaga lume le doresc „La mulți ani cu sănătate și realizări frumoase!”
Anul acesta, în perioada 2-5 mai, Conferința globală anuală a Zilei Mondiale a Libertății Presei este organizată de UNESCO și Republica Uruguay, la Punta Del Este, în format hibrid, și abordează impactul erei digitale asupra libertății de exprimare, a siguranței jurnaliștilor, accesului la informații și confidențialitate și va elabora recomandări pentru abordarea acestor provocări. Tema de anul acesta, Jurnalismul sub asediu digital, pune în evidență multiplele moduri în care jurnalismul este pus în pericol de supraveghere, cât și atacurile mediate digital asupra jurnaliştilor și consecințele acestora asupra încrederii publicului în jurnalismul digital.
Ziua Mondială a Libertății Presei 2022 reunește factori de decizie, jurnaliști, reprezentanți mass-media, activiști, manageri de securitate cibernetică și experți juridici pentru a explora aceste probleme și a dezvolta soluții concrete pentru a aborda amenințările reprezentate de supravegherea sporită la adresa libertății presei și a vieții private, anunță UNESCO.
World Trends Report Insights – Threats that Silence: Trends in the Safety of Journalists (cel mai recent document de discuție UNESCO) evidențiază modul în care supravegherea și hackingul compromit jurnalismul. Supravegherea poate expune informațiile culese de jurnaliști, inclusiv de la denunțători, și încalcă principiul protecției surselor, considerat o condiție prealabilă universală pentru libertatea presei și consacrat în Rezoluțiile ONU. Supravegherea poate dăuna, de asemenea, siguranței jurnaliștilor, prin dezvăluirea de informații private sensibile, care ar putea fi utilizate pentru hărțuire sau atac judiciar.
Tocmai de aceea există un impuls global care încurajează mai multă transparență cu privire la modul în care companiile online exploatează datele cetățenilor și modul în care aceste date informează modelele predictive și de inteligență artificială și permit amplificarea dezinformării și a urii, subliniat și în Declarația de la Windhoek+30.
Înaltul Reprezentant în numele Uniunii Europene, Josep Borrell, felicită întreaga presă și subliniază că, anul acesta, „în timp ce noi sărbătorim Ziua Mondială a Libertății Presei, jurnaliști, echipe de filmare, reporteri, fotografi și bloggeri curajoși își pun viața în pericol pentru a ne informa în legătură cu agresiunea armată neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Forțele ruse dețin, răpesc sau își îndreaptă atacurile împotriva jurnaliștilor și a actorilor societății civile pentru a împiedica lumea să afle adevărul. Solicităm insistent Federației Ruse să înceteze imediat astfel de atacuri și practici”, se arată într-un comunicat remis cu prilejul Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Potrivit platformei Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor, 10 lucrători din mass-media ucraineni și internaționali au fost deja uciși, în timp ce mulți alții au fost răniți. La fel ca ei, mulți jurnaliști independenți și angajați din întreaga lume continuă să denunțe nedreptatea în propriile lor țări în ciuda hărțuirii, a violenței și a intimidărilor zilnice, online și offline. Ține de fiecare dintre noi să merităm sacrificiul făcut de cei care își pun în joc profesia, valorile, deontologia, și chiar propria viață.
Pe de altă parte nu trebuie să ignorăm faptul că, în raportul ce însoțește Indexul Organizației Reporteri Fără Frontiere (RSF), experții precizează că intervenția militară rusă din Ucraina a avut drept ținte precise organizațiile de presă din teritoriile ocupate și încercat să-i convingă pe jurnaliștii ucraineni să colaboreze cu armata invadatoare, în timp ce pe teritoriul său, Kremlinul a căpătat controlul absolut asupra știrilor prin cenzurarea oricărei informații legate de război.
„În Europa de Est, dincolo de tragediile umane, războiul purtat de Rusia (locul 155) împotriva Ucrainei are efecte devastatoare asupra libertății presei din regiune. Nu mai puțin de cinci jurnaliști și lucrători din mass-media au murit în urma după prima lună de război, care a început la 24 februarie 2022”, se arată în raportul publicat de RSF. Mai mult, Kremlinul exportă viziunea sa legată de război Belarusului, aflat cu doar două poziții în fața Rusiei.
În cosecință, fiecare dintre noi poate fi, la un moment dat, expus cenzurii sau chiar unor represalii, dar important este să continuăm să ne facem meseria cu responsabilitate, fără să ne temem și să ne apărăm astfel demnitatea obținută cu sânge, la propriu, de colegi pentru care drepturile și libertățile au fost și sunt încă esențiale…
Raportul ce însoțește Indexul RSF din acest an arată că România iese din categoria țărilor cu o „situație satisfăcătoare” a presei și se clasează în categoria celor cu o „situație problematică”, ajungând pe locul 56 în indexul libertății presei publicat la 3 mai, după ce doi ani la rând (2020 și 2021) s-a situat pe locul 48. Se pare că mulți jurnaliști de la noi au devenit, în ultimul timp, nu doar „stricători de limbă” și „gropari” ai unor subiecte de interes major, iar „profesionalismul și deontologia” lor se reduce, în multe cazuri la „flecăreală”, la „pupături prin părțile esențiale” ale unora care le asigură suportul financiar sau îi „obligă” la compromisuri.
În aceste condiții este dureros să constatăm că presa românească este devansată de cea din Republica Moldova, care urcă pe locul 40, sau că Estonia și Lituania, două foste state comuniste ce au aparținut de Uniunea Sovietică, ajung să ocupe pozițiile 4, respectiv 9, în Indexul de anul acessta, în timp ce de cealaltă parte, guvernele Sloveniei (54), Poloniei (66), Ungariei (85), Albaniei (103) și-au intensificat eforturile de-a adopta legi draconice împotriva jurnaliștilor.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO. ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei (World Press Freedom Day) pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”, dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă.
Lumea are nevoie în continuare de jurnalism de calitate, necenzurat, atât prin mijloacele tradiționale cât și în mediul online, este mesajul care marchează Ziua Mondială a Libertății Presei, în contextul în care Internetul a devenit o sursă de informare cu două tăișuri – are avantajul rapidității, dar permite și răspândirea de știri false, neverificate, uneori rău intenționate și chiar periculoase. De aceea, misiunea jurnaliștilor rămâne aceea de a verifica din mai multe surse informația și a-i oferi publicului informații sănătoase, bazate pe dovezi (la fel ca în medicină), cât mai apropiate de adevăr.
Începând cu 1997, Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat anual, unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa. Juriul internaţional este alcătuit din 14 jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din lume.
