Deficitul de specialiști din sistemul public de sănătate va crește în următorii 5-6 ani
Este semnalul de alarmă transmis de președintele CNAS, dr. Valeria Herdea, în cadrul unei conferințe pe teme de sănătate, care întărește astfel avertizările Colegiului Medicilor din România și ale sindicatelor din Sănătate, din ultimii ani.
Sistemul medical este subfinanțat cronic de mulți ani, iar creșterea alocării bugetare nu poate rezolva peste noapte problemele sistemului, dar o problemă acută pentru care este nevoie de soluții imediate este atragerea medicilor tineri către sistemul public de sănătate, în condițiile în care în următorii 4-6 ani, deficitul de personal, și așa mare, se va accentua, în urma pensionării actualei generații, este mesajul transmis de președintele CNAS, dr. Valeria Herdea, la conferința Profit Health.forum – „Radiografia cheltuielilor din sănătate”.
Președintele CNAS a atras atenția că, în condițiile în care, în prezent, jumătate dintre cei care lucrează în sistemul public de Sănătate fac parte dintr-o generație care va ieși la pensie în următorii 4 – 6 ani, dacă nu se vor găsi souții pentru atragerea medicilor tineri, deficitul de personal medical s-ar putea dubla.
„Vor rămâne jumătate din cei pe care îi avem. (…) 50% din oamenii educați ai acestei țări în domeniul medical, ori vor lucra după pensie până când vor crește pe alții ori schimbăm politica în domeniul resursei umane, ori facem ceva în așa fel încât să dezvoltăm foarte bine rețeaua de îngrijiri medicale”, a explicat dr. Herdea.
Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilierul prezidențial pe probleme de sănătate, a subliniat importanța resursei umane în sănătate.
„Cred că este foarte important să valorizăm atât medicii, cât și celelalte categorii de personal medical, mă refer la asistenții medicali, la care eu țin foarte mult, pentru că putem obține competențe sporite ale acestei categorii profesionale, care să ne ajute să facem economii. De ce să nu pregătim un asistent să devină un bun manager chiar de spital, pentru că putem gestiona mult mai bine fondurile în contextul în care lăsăm personalul medical să realizeze performanță, medicii să-și vadă de pacienți și, ca atare, putem să perfecționăm alte categorii profesionale în domeniul leadership-ului”, a afirmat consilierul prezidențial.
Totodată, dr. Păun a subliniat că subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate din România, care se perpetuează de mulți ani, nu se va putea rezolva peste noapte, dar a subliniat importanța gestionării corecte a resurselor și a combaterii risipei. „De ce să nu recunoaștem că de multe ori cheltuim fără să ne gândim la consecințe. Haideți să ne gândim la corupție, care încă există în sistem, la implementarea unor mecanisme transparente de a evaluare a cheltuirii banilor publici. Toate acestea sunt elemente esențiale pentru îmbunătățirea performanțelor sistemului”, a afirmat consilierul prezidențial.
Deși recunoaște că bugetul CNAS pe anul în curs nu ajunge decât pentru primele 9 luni, iar personalul medical din sistemul public merită să fie mai bine plătit, dr. Herdea consideră că „degeaba” cresc salariile din sănătate, dacă nu se face reformă și dacă nu se va pune accent pe prevenție.
„Ori facem un efort cu toții și încercăm să reducem cheltuielile și pierderile din sistem, ori… Cred că trebuie să încercăm să mobilizăm și pacienții proactiv, în așa fel încât prevenția, care costă mai puțin, să îi ajute să nu ajungă în viitorii ani la boală și să avem o previziune corectă. Dacă nu o să avem curaj să vorbim despre contractul asigurat – asigurator, nu o să facem reformă. Trebuie să înțeleagă fiecare om că are drepturi atunci când este asigurat, dar și că această casă de asigurări oferă niște servicii prin care el își poate prezerva sănătatea, dacă este partener activ cu medicii. Ar trebuie să existe și obligații ale pacientului”, a subliniat dr. Herdea.
În completare, conf. univ. dr. Diana Păun a arătat că „peste jumătate din decesele din România pot fi atribuite unor factori de risc comportamental: consum de tutun, de alcool și mai nou, de droguri, sedentarism, alimentație nesănătoasă, care reprezintă 62% din ceea ce s-ar putea preveni” și a recomandat abordarea prioritară a mortalității prevenibile, pentru ca pe termen lung să scadă cheltuielile pentru diagnostice și tratamente costisitoare.
Referitor la concediile medicale, despre care s-a tot discutat în ultimul timp că se eliberează abuziv, dr. Herdea a anunțat că se lucrează la un proiect, prin care va fi instituit un instrument de verificare, în situațiile în care se constată derapaje, cu ajutorul unor echipe mixte. CNAS dispune de propriile mecanisme de verificare, utilizate și în prezent, dar noile tipuri de controale vor fi folosite doar în anumite situații, pentru combaterea derapajelor cu impact major.
„Am luat concediile medicale, după cum știți, vreo șase-opt săptămâni am zis că murim cu concediile medicale în brațe. Au început să fie controale. Este în curs de demarare și un proiect interinterinstituțional între Ministerul Finanțelor, Colegiul Medicilor și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în așa fel încât să avem echipe mixte de verificare a eficienței activității furnizorilor. Pentru că ați auzit, nu sunt hoți. Sunt câteva derapaje. Dacă din 53.000 de furnizori, câțiva oameni sunt cu semnul întrebării deasupra, am o problemă legată și de starea de sănătate a românilor”, a punctat Valeria Herdea, la conferința Profit.ro.
Anul trecut, 3.361.000 de concedii medicale au fost acordate în total în România. Cele mai importante, ca durată, au fost acordate pentru boli oncologice, pentru afecțiuni legate de sarcină și concedii prenatale, precum și pentru probleme care țin de sănătatea mamei și copilului.
Conf. univ. dr. Carmen Orban, consilierul pe probleme de sănătate al premierului Marcel Ciolacu, care a criticat vehement acest număr mare de concedii medicale, a spus că „plecând de la eternul scandal cu concediile medicale, în care m-am săturat să aud și să înjure lumea corpul medical, vreau să vă spun că am făcut o analiză extrem de minuțioasă, în care am constatat că avem în această țară 53.000 de medici prescriptori. Dintre acești 53.000 de medici prescriptori, numai asupra a 14 medici există suspiciuni de ceva oarecum exagerat în ce privește eliberarea concediilor medicale. De ce spun suspiciuni? Pentru că, într-adevăr, acei 14 au eliberat certificate în număr de mii, multe mii. Mai mult decât atât, există un exemplu care a eliberat 1.000 de certificate numai pe un singur tip de boală. (…) A venit însă un moment de bilanț în care sistemul de sănătate trebuie resetat, trebuie resetată inclusiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate și trebuie regândită finațarea sistemului de sănătate”, a afirmat consilierul prim-ministrului.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a arătat că, din perspectiva pacienților, nu se poate spune că avem o finanțare sustenabilă, stabilă și suficientă încât să acopere nevoile pacienților din România. „La ora actuală cred că există un mic faliment al sistemului de sănătate, atâta timp cât, în ultimele 6-7 luni, începând cu finalul anului 2023, când nu s-a mai făcut rectificare bugetară, sistemul de sănătate a trăit din perfuziile (fondului, n.r.) de rezervă bugetară, ceea ce ne arată clar că nu sunt bani, nu sunt suficienți, iar pe cei pe care îi dăm, îi dăm cu țârâita. Nu poți să tratezi pacientul așa, nici sistemul nu este făcut de așa natură ca să aibă alocare multilunară în loc să aibă alocare multianuală. Pentru că nu există această alocare multianuală, vedem de multe ori în spațiul mediatic cum apar acele crize cu privire la lipsa de medicamente, cu privire la terminarea plafonului la servicii de investigații, cu privire la listele de așteptare în ceea ce privește intervențiile medicale în serviciile spitalicești”, a spus acesta.
