Doctorii și asistenții Spitalului Județean de Urgență Buzău se instruiesc în prevenirea malpraxisului medical
Peste 100 de specialiști ai unității medicale au participat, la finalul lunii trecute, la un Curs de Malpraxis Medical, organizat de conducerea spitalului, cu sprijinul unui avocat specializat în domeniu.
Aproape zilnic aflăm că un medic este acuzat de malpraxis. Conform legii, medicul răspunde civil pentru prejudiciile cauzate din eroare, neglijență, imprudență sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiei, prin acte individuale în cadrul proceduriilor de prevenție, diagnostic sau tratament și pentru pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea cerințelor privind confidențialitatea, obținerea consimțământului informat și obligativitatea acordării asistenței medicale, precum și în cazul depășirii limitelor competenței (efectuează acte medicale în afara specialității/ specializării sale).
Într-o lume în continuă evoluție, îngrijirea medicală este definită nu doar de calitatea actului medical, ci și de calitatea comunicării dintre medic și pacient, susțin specialiștii. Cei doi sunt actori principali ai actului medical, iar relația dintre ei a evoluat semnificativ de-a lungul timpului, ajungând astăzi într-un punct în care dialogul și înțelegerea reciprocă sunt esențiale pentru realizarea unei îngrijiri medicale de calitate.
În acest context, conducerea Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău a considerat oportună organizarea unui Curs de Malpraxis Medical, la inițiativa medicului chirurg Ștefania Manolescu, directorul medical al spitalului.
„Am considerat că un astfel de curs este extrem de util, chiar dacă cei mai mulți dintre noi știm deja cum trebuie să procedăm pentru a preveni erorile medicale. În medicină, însă, există și situații neprevăzute. M-a bucurat interesul pe care colegii mei l-au manisfestat față de acest subiect, participând în număr mare la curs. Consider că este foarte important ca medicii să fie informați și consiliați în acest sens. Încrederea medic-pacient este esențială în actul medical și nu se poate finaliza cu succes dacă nu există încredere, dacă pacientul are suspiciuni asupra medicului”, a precizat dr. Ștefania Manolescu.
Identificarea mecanismelor de acțiune și de rezolvare a situațiilor de natură etică și juridică în care sunt implicați profesioniștii din domeniul medical în procesul de îngrjire a pacienților a fost unul dintre principalele obiective ale cursului susținut de un avocat specializat în malpraxis, la Sala Mare a Consiliului Județean Buzău.
„Spitalul nostru susține frecvent cursuri de educație medicală continuă și de perfecționare, dar cred că acest curs de malpraxis medical este extrem de important. În contextul în care medicina evoluează în ritm alert, educarea medicilor şi a societăţii civile cu privire la legislaţia şi problematica unor posibile cuple medicale constituie o nevoie imperioasă, cu care noi considerăm că suntem datori să ținem pasul. La fel ca și Colegiul Medicilor, considerăm că legislaţia malpraxisului trebuie să fie în acord cu evoluţia societăţii, să fie funcţională şi să asigure un echilibru între calitatea actului medical şi siguranţa pacientului, pe de o parte şi, pe de altă parte, să fie adaptată contextului specific sistemului medical românesc,astfel încât nici personalul medical să nu fie expus unor acuzații incorecte”, a punctat managerul SJU Buzău, ec. Claudiu Damian, care s-a declarat mulțumit de interesul manifestat de medicii buzoieni de a fi la curent cu noutățile în domeniu.
Cursul s-a focusat pe implicațiile medicale, juridice și administrative ce pot rezulta în urma unor erori medicale, cu accent pe importanța consimțământului informat al pacientului.
„Malpraxis în practica medicală înseamnă orice derapaj, întrerupere sau discontinuitate în acordarea îngrijirilor medicale prin care s-a cauzat un prejudiciu pacientului. Poate fi comis de orice tip de furnizor de servicii medicale, care are datoria de a oferi îngrijire competentă și legală, indiferent că vorbim despre medici sau asistenți medicali. Dar nu orice greșeală reprezintă malpraxis, ci doar aceea care produce pacientului un prejudiciu și numai dacă există o legătură de cauzalitate între eroarea specialistului și prejudiciul suferit de pacient. De exemplu, eroare este ca un medic să nu obțină consimțământul informat al pacientului și să îi ofere îngrijirile medicale, dar nu s-a produs niciun prejudiciu. Dar, dacă se materializează un risc recunoscut de practica medicală, descris în acordul pacientului, dar pe care nu l-am luat pacientului, atunci suntem în fața unui posibil caz de malpraxis, pentru că există atât un prejudiciu, cât și cauzalitate între eroare și prejudiciu”, a explicat Cătălina Bordianu Calangiu, avocat specializat în prectica și etica medicală.
Potrivit specialistului, pacienții care merg în instanță sunt pacienți răniți în demnitatea lor, nu neapărat pentru că tratamentele lor nu au avut succes sau pentru că îngrijirile acordate nu au fost corespunzătoare, ci pentru felul în care au fost abordați de medic sau unitatea medicală, la reclamarea neregulilor.
„Medicii și instituțiile medicale din România se expun unor riscuri semnificative, ce pot lua calea unui proces de malpraxis, dacă subestimează importanța consimțământului informat al pacienților, tratându-l ca pe o formalitate. Cu excepția situației în care viața pacientului este în pericol dacă nu se intervine, informarea corectă a pacientului reprezintă prima linie de apărare, putem spune antidotul împotriva malpraxisului. Medicul și pacientul trebuie să discute deschis și clar despre intervenția medicală propusă, riscurile și beneficiile acesteia, alternativele disponibile și orice alte aspecte relevante care pot contribui la formarea voinței sale libere. Este crucial ca medicul să înțeleagă importanța acordării timpului și atenției necesare pacientului pentru ca acesta să se simtă în siguranță. O comunicare empatică și atentă poate consolida încrederea pacientului în medicul său, reducând astfel riscurile legate de calitatea îngrijirii medicale”, a subliniat Cătălina Bordianu Calangiu.
Pentru obținerea consimțământului informat, instituțiile medicale utilizează adesea formulare standardizate, uneori greu de înțeles sau prea extinse, punând presiune asupra pacientului să semneze fără să aprofundeze și să înțeleagă pe deplin informațiile prezentate, a atras atenția avocatul invitat.
„Atunci când pacientul devine parte activă în procesul medical, este mai puțin probabil ca el să intenteze acțiuni legale împotriva medicului sau instituției medicale, dacă este conștient că i s-au explicat în mod adecvat riscurile implicate și a devenit parte la decizia terapeutică. Cea mai bună garanție pentru medici împotriva sesizărilor de malpraxis este o relație sănătoasă cu pacienții lor, o comunicare empatică, construită pe încredere, deschidere, bună-credință”, a punctat Cătălina Bordianu Calangiu. Aceasta a menționat că, într-un caz de malpraxis se examinează cu atenție consecutivitatea și succesivitatea eventualelor culpe, inclusiv etapa informării pacientului, nu doar investigația, diagnosticul, tratamentul și modul în care acesta a fost administrat și se evaluează comportamentul fiecărui medic, asistent medical sau instituție medicală, în relația cu pacientul. Orice abatere de la standarde este analizată în detaliu, din perspectiva prejudiciului cauzat și a legăturii de cauzalitate.
În România, malpraxisul medical este reglementat de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care definește cazul de malpraxis medical ca fiind eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic generatoare de prejudicii asupra pacientului și care poate implica răspunderea profesională, civilă și chiar penală în unele cazuri, a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.
,,Consider că malparxisul medical este un subiect de interes nu doar pentru medici, ci și pentru asistenții medicali și pentru toți angajații unui spital. Un astfel de curs cred că ne ajută pe toți în activitatea profesională. Este foarte importantă evitarea unor situații care pot degenera în malpraxis medical, iar gestionarea corectă a situațiilor care pot să apară în practica medicală pot feri pe toată lumea de neplăceri. Desfășurat interactiv, cu discuții pe situații concrete întâlnite în cadrul spitalului, cu întrebări punctuale adresate specialistului, acest curs s-a dovedit extrem de util”, a afirmat as. Luminița Turcu, directorul de îngrijiri al SJU Buzău.
Malpraxisul medical, un subiect sensibil și tot mai prezent în spațiul public, ce vizează fapte care atrag răspunderea administrativă, civilă sau penală a medicilor, a asistenților medicali și a unităților medicale în urma unor eventuale erori medicale, cu implicații medicale, sociale și juridice, este considerat insuficient reglementat, atât de către specialiștii din domeniul medical cât și de către pacienți. În România, atât medicii cât şi pacienţii sunt vulnerabili, într-un sistem în care medicina este practicată sub presiunea culpabilizării şi a răspunderii multiple, iar pacienții, atunci când se consideră victime, îşi găsesc dreptate cu dificultate.
De aceea, Colegiul Medicilor din România (CMR), a propus modificarea actualei Legi a Malpraxisului Medical, care nu stabilește exact „unde începe vinovăţia penală, care este limita între culpa profesională şi culpa penală”, și care „îşi propune să efectueze o intervenţie majoră, nu doar la nivel legislativ, prin operarea de modificări pe legea-cadru privind reforma în domeniul sănătăţii, ci şi la nivel structural şi conceptual cu privire la abordarea problematicii malpraxisului medial în România”, așa cum preciza prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele CMR, într-o dezbatere organizată pe această temă, la Palatul Parlamentului.
„Știm cu toții că, pentru a nu se ajunge la malpraxis, cea mai bună și mai eficientă cale este aceea a prevenției. Asta se poate întâmpla însă doar dacă, pe lângă încheierea unei asigurări de răspundere profesională, respectarea regulamentelor interne și a standardelor de practică, avem o comunicare corectă cu pacientul, consolidându-i încrederea în specialistul său, suntem la zi cu noutățile protocoalelor și ghidurilor medicale și cu legislația privind eroarea și culpa medicală, de aceea cred că un astfel de curs a fost necesar și eficient. La ora actuală, Legea Malpraxistului este depășită și incompletă. De aceea, este necesară o legislație care să încurajeze calitatea activităţii medicale, să respecte independenţa profesională, să redea demnitatea personalului medical şi prin intermediul căreia pacienţii să poată primi despăgubiri mai uşor. Este esențial ca medicii și pacienții să beneficieze de un grad real de protecţie și să fie protejați de excese și abuzuri. Este important să se asigure responsabilitatea şi integritatea în practica medicală”, a concluzionat dr. Dragoș Porumb, președintele Colegiului Județean al Medicilor Buzău.
La cursul de malpraxis organizat de SJU Buzău au participat peste 100 de medici, asistenți medicali, consilieri juridici, angajați ai SMCSS.
