Doi clujeni au creat prototipul unui nou tip de implant dentar, unic in lume
Acesta ar rezolva cea mai importanta problema intalnita in implantologia dentara, aceea a lipsei mobilitatii naturale a dintelui implantat.
Principala problema specifica implanturilor dentare este aceea ca nu pot reproduce mobilitatea fiziologica a dintilor naturali, care au in jurul radacinii un spatiu foarte mic, foarte important deoarece amortizeaza presiunea ce apare in timpul mestecarii alimentelor. Fara acest spatiu, de ordinul micronilor, dintele s-ar putea distruge sau rupe mult mai usor. In prezent, oricat ar fi de performante, implanturile dentare nu pot reproduce aceasta mobilitate fiziologica a dintilor naturali, numeroase echipe de cercetatori din intreaga lume facant incercari pentru a rezolva aceasta problema, insa pana acum fara vreun rezultat viabil. Lipsa acestei mobilitati naturale constituie in prezent si principala cauza a deteriorarii in timp a implanturilor dentare.
Dupa trei ani de cercetari si experimente, doi clujeni se pare ca sunt pe drumul cel bun in gasirea unei solutii in aceasta problema, fiind pe cale de a finaliza un proiect pe care l-au denumit „Implant dentar experimental care reproduce mobilitatea fiziologica a dintilor”. Acestia au inventat un implant foarte asemanator ca aspect exterior si ca realizare cu cel clasice, fiind executat dintr-un aliaj specific de titan dar avand o alta structura interioara. Prin utilizarea unei noi scheme, dar si a unui material elastic, implantul creat de cei doi clujeni capata o mobilitate fiziologica.
Cei doi inventatori sunt medicul stomatolog rezident Manea Avram si profesorul Dumitru Pop de la Departamentul de Ingineria Sistemelor Mecanice al Universitatii Tehnice Cluj-Napoca. Desi ii desparte o diferenta de varsta de aproape 50 de ani, medicul avand 27 de ani iar profesorul 72, cei doi au colaborat foarte bine pe parcursul celor trei ani de cercetari si experimente. „Este o chestie interesanta ca doua persoane de varste diferite, de profesii diferite, pot sa lucreze si sa duca la indeplinire un proiect important. Il cunosc de cand era foarte mic, pentru ca tatal lui mi-a fost student, a fost unul eminent, iar bunicul lui lucrase in Politehnica. In momentul cand medicul a venit cu aceasta idee si tatal lui m-a intrebat daca pot sa arunc un ochi – era initial vorba de un surub, iar eu sunt la Facultatea de Mecanica si lucrez cu suruburi – am facut-o. Asa ca toate acestea ne-au adus impreuna”, a povestit profesorul.
Indea i-a apartinul medicului, care povesteste ca inca de pe bancile facultatii era preocupat de problema lipsei mobilitatii naturale a implanturilor dentare despre care invatase de la profesorii sai.
Cei doi au lucrat foarte de mult la inventia lor, varianta finala a implantului fiind cea de-a saptea. Implantul are un diametru care poate varia de la 3 pana la 5,5 milimetri si o lungime care poate fi de 8 pana la 12 milimetri, in functie de marimea ceruta de fiziologia fiecarui pacient in parte.
Inventia a fost inregistrata, brevetata si chiar premiata, insa momentul punerii sale pe piata nu este atat de aproape. Ca in cazul oricarei solutii destinate utilizarii la scara larga de catre oameni, mai trebuie realizate cercetari costisitoare, care vor mai dura cativa ani de zile. Medicul Avram Manea se bazeaza in special pe granturile acordate pentru cercetare stiintifica pe care le-ar putea castiga, pentru a-si duce misiunea la bun sfarsit. „Pentru producerea implantului va fi nevoie de o colaborare. Au fost produse doar cateva exemplare, rezultatele sunt bune, am trecut de faza initiala de testare. Urmeaza alte teste mecanice, apoi teste pe animale, iar in final pe pacienti, dar numai peste cativa ani il vom putea pune pe piata, dupa obtinerea aprobarilor”, a precizat Avram Manea. Referindu-se si colaborarea economica in urma careia implantul va ajunge la un moment dar pe piata, Avram Manea a declarat ca, desi ar dori ca inventia sa-si pastreze caracterul romanesc, nu va putea refuza totusi o oferta atunci cand aceasta va aparea, indiferent de identitatea companiei.
