Două cazuri de antrax, confirmate de Institutul Cantacuzino
Este vorba despre doi bărbați din Ialomița, tată și fiu, care au manipulat și consumat carne de oaie provenind din gospodăria proprie și care se află internați sub tratament și supraveghere medicală la Institutul „Matei Balș”.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” a confirmat, joi seară, diagnosticul de antrax pentru cele două persoane din comuna Colelia, județul Ialomița – tată și fiu, în vârstă de 56, respectiv, 20 de ani -, internate la Institutul Național de Boli Infecțioase „Dr. Matei Balș” din București.
„Cei doi pacienți sunt în stare stabilă și se află sub atenta supraveghere a medicilor. Un pacient are o formă ușoară, cutanată, iar fiul are o formă medie a bolii, dar fără risc de complicații. Amândoi au primit tratament și toate îngrijirile adecvate, încă din momentul suspiciunii diagnosticului. Reamintim că pacienții au semnalat că au manipulat și consumat carne de oaie provenind din gospodăria proprie”, a transmis joi seară, Ministerul Sănătății.
Potrivit aceleiași surse, suspiciunea de antrax a fost raportată miercuri, de medicii de la „Matei Balș”, după ce tânărul de 20 de ani, care s-a prezentat marți după-amiază, la camera de gardă, prezenta, printre alte simptome, o leziune hemoragică cu vezicule. Acesta le-a povestit medicilor că, în urmă cu câteva zile, a sacrificat o oaie împreună cu părinții săi și au mâncat cu toții din carnea acesteia. Medicii au prelevat probele de laborator specifice și le-au trimis la Institutul „Cantacuzino”, iar rezultatul testului PCR a confirmat diagnosticul de antrax.
Medicii suspectează că prima victimă a bacteriei Bacillus anthracis a fost o femeie de 50 de ani, din aceeași familie (mama tnărului, respectiv, soția bărbatului de 56 de ani), care s-a prezentat sâmbăta trecută la Spitalul Județean de Urgență Slobozia, cu amețeli, cefalee și o stare generală deteriorată. Starea acesteia s-a agravat și a fost transferată la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București unde, din nefericire, statusul clinic i s-a agravat, iar miercuri, a fost declarat decesul.
Între timp, cei doi bărbați din familie au ajuns la Institutul Național de Boli Infecțioase „Dr. Matei Balș”, unde medicii au suspicionat imediat că ar fi vorba despre antrax și le-au administrat, preventiv, tratament specific. Probele de laborator recoltate de la aceștia au fost trimise laboratorului de referință de la Institutul „Cantacuzio”, care a confirmat diagnosticul.
În localitatea Colelia, unde locuiește familia infectată cu antrax, a fost demarată o anchetă epidemiologică. „Ministerul Sănătății, Inspecția Sanitară de Stat, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București și Direcția de Sănătate Publică Ialomița, monitorizează îndeaproape situația și se află în contact permanent cu cadrele medicale implicate în gestionarea cazurilor și se asigură că toate măsurile de prevenire a răspândirii posibile a infecției sunt respectate cu rigurozitate”, transmite MS.
Potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), antraxul – cunoscut și ca „buba neagră”, „cărbune” sau „dalac” – este o boală infecțioasă acută, transmisă de la animale la oameni (zoonoză), cauzată de Bacillus anthracis, cunoscut ca bacilul antraxului sau bacilul cărbunos, care se găsește, în stare latentă sau inactivă, în sol. Infectează în primul rând animale ierbivore sălbatice sau domestice (bovine, ovine, caprine). Pot fi afectați și oamenii, ca urmare a ingalării sporilor de Bacillus anthracis dar și prin ingestia de alimente sau apă contaminate, precum și prin contaminarea unei răni care intră în contact cu animalele infectate sau cu tesuțuri ale acestora. Tocmai de aceea, persoanele cel mai frecvent afectate sunt cele expuse profesional – zootehniști, vânători, crescători de animale, veterinari etc.
Există mai multe tipuri de antrax, în funcție de modul de pătrundere a bacteriei în organism – cale cutanată, cale respiratorie sau cale digestivă.
Majoritatea formelor de antrax răspund bine la tratament, dar este important ca asistența medicală să fie acordată cât mai rapid, pentru a opri dezvoltarea infecției, în caz contrar boala putând fi fatală. Antraxul se tratează în primul rând cu antibiotice, dar tratamentul include și antitoxine – medicamente injectabile cu anticorpi pentru neutralizarea toxinelor antraxului. Există și un un vaccin pentru prevenirea infecției cu antrax, cu care se pot trata și persoanele infectate, dar vaccinoprofilaxia se practică numai în situații deosebite de expunere la risc major profesional, din domeniul zootehnic sau din domeniul militar.
Antraxul este o boală gravă, cu potențial letal, mai ales din cauza rezistenței bacteriei, care poate supraviețui mult timp, chiar și în condiții extreme. Simptomele bolii variază în funcție de modul de transmitere și apar, de obicei, după o perioadă de incubație de 2-7 zile.
Antraxul cutanat (forma cea mai frecventă și cea mai puțin gravă) se transmite prin contactul cu animalul bolnav sau prin manipularea produselor provenite de la animale infectate și se manifestă prin vezicule, ulcer și necroza pielii. Decesele sunt rare dacă se aplică un tratament antimicrobian adecvat și la timp.
Antraxul respirator/pulmonar, debutează ca o simplă răceală, dar după câteva zile poate duce la probleme respiratorii grave și șoc respirator, fiind forma cu cel mai mare risc letal. Chiar și în cazul unei terapii agresive cu antibiotice și de susținere, 45% din cazuri pot fi fatale. Această formă de antrax este mai frecventă în domeniul industriei pielăriei și lânei, unde lucrătorii pot inhala sporii de la blana și pielea animalelor infectate. I se mai spune și boala scărmănătorilor de lână.
Antraxul gatrointestinal se transmite prin consumul de carne provenită de la animale infectate și se manifestă prin pierderea poftei de mancare, vărsături, febră, dureri abdominale, diaree severă și, uneori, cu dureri în gât și umflarea gâtului și a ganglionilor limfatici. Majoritatea cazurilor (25%-60%) se soldează cu deces.
Antraxul meningian se manifestă prin meningită cu lichid cefalorahidian hemoragic și poate însoți forma cutanată, având o evoluție rapidă spre deces.