Noi ghiduri de protocol privind gestionarea rezistenței la antimicrobiene și prevenirea infecțiilor intraspitalicești

Șase spitale din România au colaborat în cadrul Proiectului-pilot privind „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecților intraspitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România” și au elaborat ghidurile care stau la baza unui model de bune practici care se va extinde la nivel național.  

Rezistența la antimicrobiene (RAM) constituie o amenințare tot mai mare pentru sănătate la nivel mondial. Potrivit celui mai amplu studiu publicat recent în revista științifică The Lancet, doar în 2019, peste un milion de oameni au murit în lume din cauza infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice, iar pandemia de COVID a accelerat apariția superbacteriilor. OMS a avetizat, chiar, că lecțiile învîțate în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 trebuie să fie folosite pentru a combate un alt flagel ce amenință populația mondială, rezistența la antibiotice.

Numai în UE, povara economică asociată infecțiilor rezistente la antibiotice este estimată la aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (costuri suplimentare de asistență medicală și pierderi de productivitate a muncii din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice). De asemenea, în fiecare an, rezistența la antimicrobiene este responsabilă pentru aproximativ 33.000 de decese în țările UE/SEE. Utilizarea excesivă și irațională a antibioticelor atât la oameni, cât și la animale, managementul deficitar al instituțiilor sanitare, dar și nerespectarea schemelor terapeutice plasează România pe un loc „fruntaș” în Europa în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice.

În acest context, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș și Spitalul Județean de Urgență Bacău au fost incluse într-un Proiect-pilot în cadrul căruia implementează „Ghidul de diagnostic microbiologic și evaluarea rezistenței la antimicrobiene”, „Ghidul de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale” și „Ghidul pentru prescrierea judicioasă a antibioticelor”, timp de an.

Astfel, specialiștii în microbiologie, compartimentul de supraveghere și control al infecțiilor și specialiștii în boli infecțioase sau din alte specialități, responsabili de buna practică în prescrierea antibioticelor, vor colabora pentru a ține sub control emergența rezistenței la antimicrobiene. „Aceste trei domenii au în momentul de față instrumentele profesionale care pot fi folosite. Urmează proiectul-pilot, în care vrem să vedem cum sunt ele aplicate, care sunt nevoile de ameliorare sau de schimbare. Va urma și un training al personalului din aceste spitale și, ulterior, acest model de bună practică trebuie să fie extins la nivel național”, a declarat ministrul sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, la o conferință de presă dedicată proiectului „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România”, în cadrul căruia au fost elaborate cele trei ghiduri.

G-ral Dr Florentina Ionita Radu

Comandantul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila”, Florentina Ioniţă Radu, consideră că antibioticele pot reprezenta un pericol şi „pot deveni o armă” în mâna unor persoane neavizate. „Este momentul în care să ne dăm seama că antibioticele pot reprezenta un pericol, că pot deveni o armă în mâna unor oameni neinstruiţi, unor soldaţi neinstruiţi. Paleta de antibiotice care a fost administrată în această perioadă a determinat ca un număr foarte mare, impresionant, de pacienţi să se prezinte la spital cu infecţii cu Clostridium pe care le-am putut gestiona foarte greu. Antibioticul în mâna unor persoane neavizate sau unor medici care nu sunt instruiţi suficient cred că ar trebui să ne preocupe foarte tare”, a afirmat medicul militar la conferinţa organizată de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, în colaborare cu Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias” şi Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, în care s-a prezentat stadiul actual al proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”, finanțat cu aproximativ 1,74 milioane de euro, implementat cu ajutorul fondurilor norvegiene (Mecanismul Financiar SEE 2014 – 2021).

Dr. Adrian Marinescu

În cadrul conferinței, directorul medical al Institutului „Matei Balş”, Adrian Marinescu, a subliniat că „este evident că ceea ce se întâmplă în momentul de faţă cu antibioticele, s-a ajuns într-un punct în care şi medicul de familie şi orice medic prescrie antibiotic fără să plece de la o relaţie de cauzalitate. Practic, prescrie pe principiul – mai bine să fie în plus decât în minus ori se pare că avem şi reacţii adverse şi clar că duce la o creştere a rezistenţei”.

Managerul Institutului „Matei Balş”, dr. Cătălin Apostolescu, a afirmat la rândul său că subraportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale reprezintă o problemă încă nerezolvată și ar fi necesară o regândire a modului în care infecţiile nosocomiale sunt raportate. „Problema rezistenţei bacteriene este o problemă cu care ne confruntăm de ani de zile. Trebuie să formăm şi trebuie să lucrăm zilnic la această bună practică în privinţa antibioticelor, în aşa fel încât să intre într-o rutină, să devină un automatism în modul în care prescriem în mod raţional un antibiotic. Nimeni nu îşi doreşte să le ascundă (n.r.- infecţiile asociate asistenţei medicale), dar fenomenul acestei subraportări în România este o problemă veche şi încă nerezolvată. Cred că trebuie să regândim modul în care aceste infecţii nosocomiale sunt raportate”, a spus Apostolescu.

Alexandru Rafila

Ministrul Sănătății a subliniat că rezistența la antibiotice este „un fenomen care a generat o abordare multisectorială, așa-numitul concept One Health, care include, în afară de medicina umană, pe cea din sectorul veterinar și factorii de mediu și se extinde și în alte domenii, pentru că în mod evident impactul mediului sau al animalelor asupra sănătății umane este totdeauna important și abordarea integrată este cea corectă pentru a putea gestiona problemele majore de sănătate publică. În ceea ce privește rezistența la antibiotice și emergența infecțiilor cu bacterii multirezistente, controlul infecțiilor asociate asistenței medicale este o problematică care a fost discutată de foarte mult timp în România, s-au mai făcut și pași concreți, dar încă suntem departe de o situație ideală și din această cauză am avut o oportunitate reprezentată de aceste fonduri norvegiene care finanțează priorități și din sectorul sanitar”.

Prof. dr. Alexandru Rafila a atras atenția că „infecțiile asociate asistenței medicale sunt subraportate în România, ne apropiem de 1% din proporția de pacienți externați, dar suntem încă departe de media Uniunii Europene, nu pentru că ne-am dori să avem mai multe infecții, dar ne dorim să știm realitatea și să încercăm măcar infecțiile invazive, bolile invazive cu bacterii multirezistente să apară cât mai rar în spitalele românești și lucrul ăsta are influență foarte bună asupra mortalității”.