Dragnea și Tăriceanu, solicitați să intervină în calculul taxei clawback
Membrii Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România le-au cerut să se implice în rezolvarea acestei probleme, în calitatea lor de lideri ai coaliției la guvernare.
Dacă pâna acum nu au avut foarte mare succes în demersurile făcute pe lângă guvernanți, alegându-se doar cu promisiuni, producătorii de medicamente încearcă să rezolve problema taxei clawback pe cale politică. Ei ai făcut, în acest sens, un apel către Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, în calitate de lideri ai coaliției PSD-ALDE, și mai puțin de președinți ai Camerei Deputaților și Senatului.
Astfel, APMGR a adresat o scrisoare deschisă celor doi lideri ai partidelor aflate la guvernare, în care le solicită să facă demersuri pentru intruducerea unei taxe clawback diferențiate, convinși fiind că aceasta este și o decizie politică.
„Ne adresăm dumneavoastră în calitate de lideri ai coaliţiei de guvernare şi de garanţi ai îndeplinirii angajamentelor din programul de guvernare. Ne adresăm dumneavoastră convinşi că este nevoie de o decizie politică pentru implementarea imediată a unor soluţii care să stopeze dispariţia medicamentelor ieftine din România şi să oprească declinul industriei locale producătoare de medicamente. Situaţia este cu adevărat disperată. Mii de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă sau sunt gata să dispară şi sunt extrem de greu de găsit. Auzim în fiecare zi de criza medicamentelor generice ieftine utilizate în tratarea cancerului”, se arată în scrisoarea adresată celor doi lideri, sugerându-li-se astfel că în România există si problerme mai importante decăt suspendarea președintelui, spre exemplu.
În cazul în care încă nu au aflat, sau nu au acordat prea mare importanță acestui detaliu, celor doi șefi de partide li se transmite că mii de medicamente cu prețuri scăzute, fabricate în România, au dispărut deja din farmacii. Două treimi dintre acestea aveau prețuri sub 25 de lei și erau utilizate pentru tratament de 8,5 milioane de pacienți români.
Motivul îl constituie, susțin producătorii de medicamente generice, taxa clawback aplicată unitar medicamentelor foarte scumpe și celor ieftine. În acest fel, cele din urmă devin neprofitabile, întrucât prețul de producție ajunge să fie mai mare decât cel de vânzare, arată aceștia, în scrisoarea deschisă. Soluția propusă este aplicarea acestei taxe în mod diferențiat pentru medicamentele scumpe și cele ieftine, și nu de puține ori, reprezentanții autorităților competente s-au declarat de acord cu această măsură, însă până acum nu s-a întreprins niciun demers concret în acest sens, totul rezumându-se la promisiuni.
În scrisoarea deschisă, reprezentanții APMGR le explică celor doi politicieni și demnitari că, din cauza aplicării acestei taxe la preţul de farmacie şi a sistemului reglementat de adaosuri comerciale, nivelul actual al taxei, de 24,13%, ajunge să reprezinte 34% din preţul de producător al unui medicament care costă sub 100 de lei. „De exemplu, din preţul de producător al Cisplatin, de 6,30 lei, taxa clawback ajunge să reprezinte 2,14 lei. Prin urmare, din cei 4,16 lei rămaşi, producătorul trebuie să acopere costul materiei prime (sărurile de platină), verificarea de calitate la locul de origine, transportul şi controlul de calitate în Uniunea Europeană, transportul în România”, se arată în document.
În încheiere, semnatarii scrisorii solicită celor doi șefi de partid să facă demersuri pentru introducerea prin ordonanţă de urgenţă a unei formule diferenţiate de calcul a taxei pentru medicamente, în funcţie de preţul de referinţă generic, concomitent cu controlul consumului, prin introducerea de noi medicamente inovative scumpe doar în regimul de compensare prin contracte individuale cu fiecare producător, menționând totodată că o astfel de soluţie nu ar avea niciun impact asupra bugetului, însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale.
