Reacția producătorilor de medicamente generice după aprobarea bugetului pentru medicamente
Aceștia sunt în continuare nemulțumiți de taxa clawback pe care o consideră „total injustă și nesustenabilă” în ceea ce îi privește, iar Ministerul Sănătății îi invită la discuții.
Anunțul făcut zilele trecute de Sorina Pintea, în urma ședinței de guvern în care a fost aprobată menținerea la același nivel a bugetului trimestrial alocat achiziției de medicamente, nu i-a mulțumit pe producătorii de medicamente. Printr-un comunicat remis presei, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) face câteva recomandări autorităților, cu privire la achizițiile de medicamente ce urmează a fi făcute pe parcursul acestui an, dar și la taxa clawback.
Astfel, producătorii de medicamente generice recomandă Ministerului Sănătăţii şi CNAS să încurajeze creşterea prescrierii medicamentelor generice şi biosimilare, fapt ce va conduce la optimizarea bugetară, o administrare mai bună a fondurilor alocate decontării medicamentelor pe bază de prescripţie, creşterea accesului pacienţilor la tratamente, precum şi finanţarea inovaţiei, programelor sau a proiectelor de prevenţie.
„Doar medicamentele oncologice biosimilare pe bază de substanţă activă trastuzumab şi rituximab ar aduce o optimizare bugetară de 13 milioane de euro, la care se poate adăuga diminuarea preţurilor ce decurge din practica curentă a procesului de licitaţie. În contextul unei asemenea optimizări bugetare, rata clawback ar putea scădea, iar autorităţile din sănătate ar putea finanţa programe şi tratamente noi”, este recomandarea producătorilor.
Aceștia reamintesc faptul că taxa clawback, introdusă în urmă cu 9 ani, a afectat în toată această perioadă activitatea celor 18 fabrici de medicamente generice din România, ducând în egală măsură la disponibilizări de personal și la dispariția de pe piață a mai multor medicamente accesibile ca preț, efectul negativ răsfrângându-se astfel asupra pacienților.
„De-a lungul timpului taxa clawback a fluctuat semnificativ, făcând din aceasta cea mai instabilă sarcină fiscală din România. Deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă pentru medicamente generice suportă un procent de clawback în creştere, deşi nu au contribuit în aceeaşi măsură la creşterea consumului. Bugetul dedicat medicamentelor a fost indexat cu inflaţia aferentă anilor 2013-2017, cu 5,28%, la 1,595 miliarde de lei pe trimestru, începând cu trimestrul patru al anului 2018, o creştere insuficientă pentru a susţine creşterea de consum generată de medicamentele noi introduse pe listă”, se mai arată în comunicatul APMGR.
În acest context, producătorii revin cu solicitarea adresată autorităților referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, măsură care, spun ei, nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat, și ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru medicamente.
„Dacă se doreşte sustenabiliatea medicamentelor generice la preţuri accesibile în România, clawback-ul diferenţiat ar trebui să fie una dintre măsurile care trebuie luate imediat în sectorul farmaceutic, iar în acest sens există o propunere legislativă care a trecut de Senat şi de Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor cu aviz pozitiv în anul 2014, dar care încă este pe agenda Comisiei buget-finanţe din Camera Deputaţilor pentru avizare. Cu excepţia Greciei şi României, toate statele membre UE sprijină industria locală de medicamente generice, aceştia din urmă plătind fie deloc, fie un procent de până în 5% pentru clawback”, se arată în încheierea comunicatului producătorilor de medicamente generice din România.
În răspuns la aceste solicitări, Ministerul Sănătății anunță că joi, 16 mai, va organiza, la sediul instituției, o dezbatere a proiectului de Ordin privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
La dezbatere vor participa, alături de reprezentanții APMGR, secretarul de Stat Cristian Grasu, reprezentanți ai Direcției Generală de Asistență Medicală și Sănătate Publică din cadrul MS, reprezentanți ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
