Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România are un nou director executiv
Obiectivul principal al organizației rămâne modificarea modului de calcul al taxei clawback, pe care producătorii de medicamente generice o consideră „injustă, nesustenabilă şi nepredictibilă”, în ceea se îi privește.
Valentina Baicuianu
Prin intermediul unui comunicat de presă remis în această după-amiază, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) anunță o modificare în componența echipei de conducere, constând în numirea unui nou director executiv. Conform informării primite din partea organizației, funcția de director executiv al APMGR îi revine Valentinei Băicuianu, absolventă a Facultății de Drept din București și a unui masterat în Comunicare și Public Affairs, obținut la Londra.
Noul director executiv al organizației reprezentative a producătorilor de medicamente generice din România are o experiență de peste 20 de ani în Comunicare și Public Affairs, perioadă în care a lucrat pentru companii multinaţionale din industrii precum băuturi răcoritoare, tutun şi produse farmaceutice.
Cu noul director executiv în structura de conducere, principalul obiectiv al APMGR rămâne același, și anume modificarea modului de calcul al taxei clawback, taxă despre care producătorii spun că a afectat încă de la implementarea sa, în 2010, activitatea celor 20 de fabrici de medicamente generice din România.
In comunicatul APMGR se arată că această taxă este „total injustă, nesustenabilă şi nepredictibilă pentru producătorii de medicamente generice din România”, iar rezultatele negative se răsfrâng în final și asupra pacienților, prin dispariția de pe piață a tot mai multor medicamente ieftine și accesibile.
„Medicamentele accesibile sunt cele mai vulnerabile la această taxă, iar efectul taxei clawback asupra acestora este chiar dispariţia lor de pe piaţă, făcând accesul pacienţilor la medicamente foarte dificil sau imposibil. De-a lungul timpului, taxa clawback a fluctuat semnificativ, făcând din aceasta cea mai instabilă sarcină fiscală din România. Spre exemplu, în perioada cuprinsă între trimestrul III din 2015 și trimestrul IV din 2018, procentul taxei s-a dublat, ajungând la peste 25% din valoarea de decontare”, se precizează în document.
În plus, actualul mod de calcul al taxei a dus și la numeroase disponibilizări în rândul personalului din cadrul fabricilor care produc medicamente generice în România, producătorii precizând că fiecare persoană angajată în aceste unități generează încă 3 slujbe în activități conexe, slujbe ce sunt afectate în urma acestor disponibilizări.
Soluția propusă de APMGR este introducerea calculului diferențiat al acestei taxe, astfel încât producătorii de medicamente generice, care sunt mai ieftine și mai accesibile, să nu mai fie nevoiți să plătească la fel ca și cei de medicamente originale și tratamente inovatoare, produse mult mai scumpe decât genericele. „Introducerea calcului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat, însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru medicamente. Calculul diferenţiat al taxei clawback ar putea permite creşterea capacităţilor de producţie actuale şi a locurilor de muncă din producţie (doar taxele pe salarii plătite la bugetul de stat sunt de aproximativ 79,5 milioane de euro, anual. În plus, această măsură ar opri dispariţia medicamentelor accesibile de pe piaţă, în condiţiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut în ultimii ani şi au fost înlocuite cu variante mai scumpe” mai spun reprezentanții APMGR.
Companiile membre APMGR sunt Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Alvogen, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Krka, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Stada, Teva și Zentiva, având capacităţi de producţie în Bucureşti, Târgu Mureş şi Constanţa. Cumulat, aceste companii produc peste 1.500 de medicamente generice, acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu circa 1,5% la produsul intern brut al României, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă.
