„Războiul” medicamentelor, departe de a se încheia

11 octombrie 2018 | 0 comentarii |

Reprezentanții APMGR susțin că majorarea bugetului pentru medicamente nu va conduce la evitarea dispariției a peste 2000 de medicamente ieftine de pe piață dacă nu se introduce, concomitent, calculul diferențiat al taxei clawback.

 

Adrian Grecu

Calmarea tensiunilor dintre guvernanți și producătorii de medicamente pare să fie doar aparentă, iar „armistițiul” de care se vorbea în urmă cu două zile, extrem de fragil. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) transmite, printr-un comunicat, că salută eforturile ministerelor Sănătăţii şi Finanţelor Publice, de identificare a unor soluţii care să ducă la asigurarea accesului la medicamente pentru toţi românii, materializate prin decizia de ajustare cu rata inflației a bugetului alocat CNAS, însă avertizează că această măsură nu va preveni dispariția de pe piață a medicamentelor ieftine, cele mai multe fabricate în România.

Reprezentanții APMGR susțin că, pentru a fi eficientă și pentru a pune capăt crizei de medicamente, concomitent cu majorarea bugetului alocat medicamentelor este necesară și o decizie de calcul diferențiat al taxei clawback, în funcţie de preţul de referinţă generic, adoptată în regim de urgență. Adrian Grecu, președintele asociației, citat în comunicatul amintit, spune că „nu vorbim despre o măsură injustă pentru producătorii de medicamente inovative scumpe, care ar trebui să plătească o taxă marginal mai ridicată, ci de înlăturarea inechităţii existente în prezent, prin care medicamentele ieftine sunt taxate mai mult decât cele scumpe”.

 

Sorina Pintea, Eugen Teodorovici

În document se mai arată că, după cum reiese din simulările CNAS, prin introducerea acestei metode, încasările din taxa clawback ar fi fost mai mici cu cel mult 0,11 milioane de lei în perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019, ceea ce înseamnă cinci trimestre. „Taxa clawback s-ar fi redus însă pentru medicamentele ieftine la 18.57% în trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% estimat de CNAS, în caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele inovative scumpe impactul ar fi fost marginal”, mai susțin reprezentanții APMGR.

Din cauza faptului că taxa clawback nu se calculează la preţul de producător, ci la preţul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. În acest moment, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, în comparaţie cu circa 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei. Acest fapt a fost observat şi de Consiliul Concurenţei care susţine introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback”, punctează Adrian Grecu.

 

Producătorii de medicamente generice reamintesc, în sprijinul afirmațiilor lor, rezultatele sondajului IRES, publicat recent, conform căruia unul din trei români care suferă de o boală cronică nu găseşte toate medicamentele prescrise de medic, pe reţetă, atunci când intră în prima farmacie.

Reprezentanții APMGR reiau avertismentul pe care l-au mai transmis pe parcursul acestui an, potrivit căruia alte 2.300 de medicamente vor dispărea de pe piaţă în perioada imediat următoare, completând lista celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul ultimilor doi ani. Cauza invocată este aplicarea uniformă a taxei clawback, care a dus la crearea unor dezechilibre majore în asigurarea accesului la tratament al pacienţilor.

În finalul comunicatului se mai precizează că APMGR consideră că implementarea calculului diferenţiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate – doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte Cost/ Volum sau Cost/ Volum/ Rezultat – reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariţia medicamentelor ieftine din România.

 


Adaugati un comentariu


 

*