Bugetul pentru medicamente pe trimestrul IV, ajustat cu rata inflației
Măsura adoptată recent de Guvern îi mulțumește doar parțial pe producătorii de medicamente generice.
La jumătatea acestei luni producătorii de medicamente generice îi atrăgeau atenția ministrului Sănătății cu privire la promisiunile făcute, privind rezolvarea problemei taxei clawback, care a ajuns în decurs de patru ani, de la un nivel de 12,6% la cel de 33-34%, în ultimul trimestru al acestui an. Reprezentanții Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) îi aminteau ministrului Costache care sunt măsurile urgente ce trebuie luate pentru a preveni dispariția unor noi medicamente de pe piață și chiar închiderea unor unități de producție din România.
Una dintre aceste măsuri era și ajustarea bugetului de medicamente cu inflaţia de la nivelul anului 2018, adică 75 milioane de lei pe trimestru echivalentul a 4,63%, atât cât este rata inflației. La câteva zile după ce APMGR făcea acest nou apel către autorități, Ministerul Sănătății a anunțat într-un comunicat că acest deziderat a fost dus la îndeplinire. Astfel, la propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat o ordonanță în acest sens, care permite majorarea cu rata inflației a bugetului alocat medicamentelor pe trimestrul IV al anului în curs.
Secretarul de stat Horațiu Moldovan a declarat în acest sens că „am convenit cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, ai CNAS și cei ai industriei farmaceutice măsuri care să ducă la asigurarea, fără discontinuitate, a tratamentelor pentru pacienți. Există o tendință anuală de creștere a consumului de medicamente, care conduce la creșterea contribuției trimestriale până la un nivel care poate fi nesustenabil și care implică discontinuități în asigurarea tratamentului pacienților, până la imposibilitatea asigurării acestuia. Era necesară intervenția de urgență pentru majorarea cu rata inflației aferentă anului 2018 a bugetului aprobat trimestrial, pentru trimestrul IV al anului 2019”.
În aceeași zi, APMGR a remis un nou comunicat în care se arată că măsura anunțată este una salutară, însă nu suficientă pentru a rezolva problemele generate de taxa clawback în rândul producătorilor de medicamente generice. Aceștia reamintesc că este nevoie și de eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, care reprezintă circa 8-9% din consumul trimestrial total, pentru că, în cazul acestor medicamente, se operează o dublă taxare. Nu în ultimul rând, reprezentanții APMGR reclamă necesitatea introducerii unui clawback diferenţiat şi plafonat pentru medicamentele generice şi biosimilare care, prin natura lor, reprezintă soluţii de optimizare bugetară şi acces crescut la tratamente.
„Cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către medicamente inovative, peste 75%, multe dintre acestea tratând câteva mii de pacienţi, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele cu preţuri mici. În schimb, taxa clawback este aplicată uniform, atât medicamentelor scumpe cât şi celor cu preţ accesibil, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza preţului redus şi al sistemului de adaosuri, pentru care toţi producătorii sunt obligaţi să plătească clawback”, se arată în comunicatul APMGR.
Producătorii sugerează că proactivitatea şi managementul bugetului de medicamente pot conduce la tratarea mai multor pacienţi, criticând din nou preocuparea excesivă a autorităților pentru compensarea medicamentelor inovative.
„Cum am precizat în nenumărate rânduri, prioritară este rezolvarea taxei clawback pentru medicamentele generice, apoi, implementarea măsurilor de optimizare bugetară, ca de exemplu creşterea adopţiei de medicamente generice şi biosimilare (acestea din urmă doar la 4% în România faţă de 90% în Norvegia) şi generalizarea contractelor cost-volum pentru medicamentele inovative, care au costuri foarte mari. La ora actuală, în România există un paradox şi anume: în condiţiile existenţei tot mai multor biosimilare pe piaţă, acestea nu sunt prescrise sau sunt prescrise foarte puţin, deşi prin însăşi natura lor permit un acces crescut al pacienţilor la tratament, reprezentând totodată o soluţie de optimizare bugetară la îndemâna autorităţilor. Această soluţie este folosită cu precădere de majoritatea statelor din vestul Europei, tocmai acele state cu bugete mari în sănătate. Prin întârzierea aplicării acestei soluţii, se creează o barieră în accesul pacienţilor români la medicamente biosimilare, iar Guvernul pierde milioane de euro anual”, mai susțin reprezentanții producătorilor de medicamente generice.
