Epidemia de rujeolă, în remisie

România a cedat primul loc în Europa în ceea ce privește incidența bolii, pe fondul unei scăderi considerabile a numărului de noi cazuri înregistrate săptămânal.

Se pare că „perioada de vârf” a epidemiei de rujeolă care a izbucnit în țara noastră în urmă cu câțiva ani a trecut, evoluția acesteia intrând pe un trend descendent. O demonstrează statisticile prezentate săptămânal de Institutul Național se Sănătate Publică și o confirmă declarațiile făcute la începutul acestei săptămâni de ministrul Sorina Pintea, în cadrul unei dezbateri ce a avut ca temă prioritățile pe sănătate ale României pe durata președinției Consiliului Uniunii Europene. Cu această ocazie, Sorina Pintea a declarat că România va prelua mandatul de președinte la începutul anului viitor având statutul de țară cu cea mai ridicată incidență a cazurilor de rujeolă, țara noastră cedând primul loc la nivel de continent la acest capitol. Incidența rujeolei a scăzut considerabil pe fondul unei reduceri „drastice” a cazurilor noi înregistrate în ultima perioadă, iar dacă activitatea de vaccinare va continua în mod eficient, se va putea spune în curând că epidemia de rujeolă a trecut.

Ministrul Sănătății a mai precizat în acest context că de la 100-120 de cazuri noi de rujeolă pe săptămână s-a ajuns în prezent la 12-18 cazuri săptămânal, și mai îmbucurător este faptul că incidența nu a crescut odată cu începerea școlii, așa cum se așteptau responsabilii din Sănătate.

Acest fapt se datorează campaniilor de vaccinare antitujeolică ce au dus la creșterea ratei de imunizare mai ales în comunitățile defavorizate, care deveniseră principalele focare de răspândire a bolii, pe fondul unei acoperiri vaccinale extrem de scăzute, imunizarea fiind principalul mijloc de prevenție în cazul rujeolei. De altfel, ministrul a mai precizat că a crescut, în general, rata vaccinării în România, deși mai există unele probleme în ceea ce privește aprovizionarea. „Eu sunt pro vaccinare, dar pentru obligativitatea informării. Rata vaccinării a crescut mult în România. Mai există probleme în aprovizionarea cu vaccinuri, generate nu neapărat de birocraţie, cât de contestaţiile care s-au făcut la licitaţiile publicate de Ministerul Sănătăţii. Am convingerea că se vor încheia curând, astfel încât să nu mai avem probleme cu vaccinul DTPa şi Tetravalent. Anumite doze de la vaccinul Tetravalent au expirat, acestea urmează să fie înlocuite de către producător, conform contractului, în maximum două săptămâni vor înlocui aceste doze. Sportul acesta al contestaţiilor este interminabil”, a declarat aceasta în cadrul dezbaterii.

De mai bine de două luni nu s-a mai înregistrat nici un deces datorat rujeolei, epidemia răpind până acum 59 de vieți, in marea majoritate, victimele fiind copii nevaccinați.

Sorina Pintea

În ceea ce privește tema principală a dezbaterii la care a participat, ministrul Sănătății a mai declarat că mobilitatea pacienților, în special a celor cu boli rare, va fi una dintre prioritățile noi pe care România le va propune pentru mandatul său în fruntea Consiliului UE. Această nouă temă pe Sănătate propusă de România este motivată de faptul că producătorii din industria farmaceutică se feresc să furnizeze medicamente pentru pacienții cu boli rare, întrucât este vorba de un număr mic de beneficiari, iar astfel, produsele sunt nerentabile.

„Ne-am gândit să propunem ceva nou, să propunem o provocare Europei, având în vedere multiplele provocări pe care România le întâmpină privitor la mobilitatea pacientului. Este de notorietate faptul că medicamentele pentru bolile rare nu sunt rentabile pentru producători,  dar pentru noi nu contează asta, rentabil este să ne tratăm pacienţii. Atunci, întâmpinând mai multe probleme, ne-am gândit la această soluţie şi la această propunere pe care să o facem pentru Preşedinţia Consiliului UE”, a declarat în acest sens Sorina Pintea.

În cadrul aceleiași dezbateri, consilierul prezidențial pe probleme de sănătate, dr. Diana Păun, a apreciat tema propusă de ministrul Sănătăţii, menționând că este o oportunitate pentru dezvoltarea turismului medical în România.

„În momentul în care am aflat de această temă nouă am fost surprinsă, pentru că ştiam reacţia preşedintelui CNAS, care se plângea de faptul că România cheltuieşte foarte mulţi bani pe servicii medicale acordate în străinătate pacienţilor. Pe de altă parte, m-am gândit că este o oportunitate deosebită pentru România de a deveni o destinaţie pentru turismul medical, pentru că România are ce oferi pacienţilor din Europa, din străinătate”, a precizat dr. Păun, considerând că în sistemul medical românesc există „echipe medicale bine pregătite, zone de dezvoltare inclusiv pe zona de infrastructură foarte bune, există specialităţi, de la zona stomatologică la zona geriatriei, de la balneologie până la chirurgie de înaltă clasă”.

Celelalte patru teme pe Sănătate pe care România le va aborda în viitorul său mandat la conducerea Consiliului UE sunt legate de imunizare, rezistenţa la antibiotice, i-health şi accesul la medicamente inovative.