Este Ziua Mondială a Pneumoniei. Specialiștii vorbesc despre sănătatea plămânilor în pandemie
În perioada 10-13 noiembrie, Societatea Română de Pneumologie organizează o serie de conferințe și ateliere de lucru despre bolile pulmonare, tratamente și îngrijiri paliative ale pacienților cu afecțiuni respiratorii grave, iar pe 17 noiembrie răspund întrebărilor pacienților.
În fiecare an, începând din 2009, în ziua de 12 noiembrie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Pneumoniei, la inițiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Deși pneumonia este o boală tratabilă, ea încă face victime, afectează, anual, 450 milioane de persoane și provoacă 4 milioane de decese la nivel mondial.
În România sunt depistate aproximativ 2.000 de cazuri de pneumonie în fiecare an, iar săptămânal mor opt copii cu vârsta de sub cinci ani. Deși boala poate fi prevenită prin vaccinare, în 2018, pneumonia a fost principala cauză de deces în rândul copiilor din întreaga lume, depășind malaria.
Scopul principal al marcării acestei zile este acela de a atrage atenția asupra gravității bolii, de creștere a gradului de conștientizare cu privire la metodele de prevenție și tratare eficientă, precum și sublinierea impactului afecțiunii asupra societății.
Chiar dacă auzim peste tot de Covid, nu înseamnă că alte boli nu ne mai amenință. Medicina și știința au evoluat atât de mult în ultimii ani încât și cele mai grave boli pot fi prevenite și tratate, dacă sunt depistate la timp. Pentru asta este însă nevoie de conștientizare, de controale și de analize periodice, măcar o dată pe an, agtrag atenția medicii, iar pentru că luna decembrie este și luna de luptă împotriva cancerului pulmonar, specialiștii atrag atenția că maladia poate fi tratată dacă este descoperită la timp.
Prof. dr. Roxana Nemes
În acest context, Societatea Română de pneumologie organizează, în perioada 10-13 noiembrie, o serie de conferințe și ateliere de lucru tematice. Astfel, a IX-a Conferinţă Națională de Somnologie si Ventilație Non-Invazivă, a V-a Conferință Națională de Cancer Pulmonar, a XI-a Conferință Naţională de Bronhologie, a IX-a Conferinţă de Tabacologie, a IV-a Conferință de Boli Pulmonare Rare, a IX-a Conferință Națională de Pneumologie Pediatrică și prima Conferință a Grupului Lucru de Ingrijiri Paliative în bolile respiratorii.
„Oricât de mult ne-am dori să ne revedem față în față, din păcate contextul epidemiologic pe care îl traversăm permite întâlnirea doar pe platforma virtuală. Conferințele Secțiunilor și Grupurilor de Lucru din cadrul SRP se dorește a fi un eveniment științific cu caracter multidisciplinar, propunându-și să reunească specialiști de renume din țară și străinătate, promovând și încurajând excelența academică. Nu în ultimul rând, sperăm că implicarea amplă a tuturor celor din comitetele științifice și de organizare, a președinților conferințelor, va fi răsplătită din plin prin participarea numeroasă a dumneavoastră, a tuturor pneumologilor din România, precum și a medicilor având specialități conexe”, a transmis participanților, prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie.
Cunoscuții medici pneumologi Florin Mihălțan, Dorin Vancea, Ruxandra Ulmeanu, Petronela Fildan, Monica Marc, Lavinia Davidescu, Mihai Craiu și Ruxandra Râjnoveanu sunt președinți ai conferințelor, iar la dezbateri, în cadrul cărora specialiști de renume din România și din străinătate vor prezenta noutățile în domeniul pneumologiei și vor angrena discuții despre bolile pulmonare și tratarea acestora în contextul pandemiei.
Noțiuni introductive în pneumologie – „Anatomia căilor respiratorii și anestezia locală în bronhologie”, „Inspecția bronhoscopică a căilor respiratorii”, „Când și cum sunt pacienții pregătiți pentru bronhoscopie?”, „Managementul complicațiilor în bronhologie”, „Tehnici bronhoscopice de bază: biopsie endobronșică, brosaj, BAL”; Consumul de tutun și efectele lui asupra plămâilor – „Abordarea procesului de reducere a efectelor nocive ale produselor noi din tutun și nicotină”, „Renunțarea la fumat la pacienții cu cancer, „Fumătorii cu risc foarte mare de boli respiratorii: tratamentul dependenței de tutun în BPOC, astm bronșic sever, cancer pulmonar și pacienții post-COVID-19”; Instrumente de monitorizare ale progresiei pneumopatiilor interstițiale fibrozante – „Evaluarea imagistică: scoruri lezionale”, „Evaluarea funcțională standard: parametrii ventilatori și de transfer gazos”, „Evaluarea simptomatică: dispnee, tuse”, „Evaluarea stării de sănătate: chestionare de calitate a vieți”, „Evaluarea biologică: chestionare și marker de expunere”, „Evaluarea la distanță: spirometria la domiciliu”; Intervenții non-farmacologice în BPOC – „Reabilitare respiratorie la pacientul cu BPOC –în spital și ambulator”, „Reabilitarea pulmonară la pacienții cu patologie cronică respiratorie asociată: BPOC/SASO”, „Antrenamentul musculaturii respiratorii: principii, dispozitive”, „Vaccinarea la pacientul cu BPOC –de la ghiduri la practică”, „Oxigenoterapia la pacientul cu BPOC”, „Oxigenoterapia hiperbarăși statusul COVID-19”, „Pneumocontrol –ReabilitareaRespiratorie în BPOC prin e-medicină”, „Reabilitarea respiratorie în tuberculoză–provocări și soluții”, „Suportul psihologic al bolnavului cu BPOC”; Echografia toracică – „Rolul ecografiei toracice în urgențele respiratorii”, „Ecografia toracică ”stetoscopul prelungit al pneumologului” în diagnosticul afecțiunilor pleuro-pulmonare”, „Ecografia pulmonară–punctul de vedere al cardiologului” sunt temele dezbătute în cadrul Conferințelor SRP.
Florin Mihaltan, Roxana Nemes (foto arhiva)
Pentru ca nici pacienții să nu fie neglijați în acest context, prof. dr. Roxana Maria Nemeș și prof. dr. Florin Mihălțan le vor răspunde, miercuri, 17 noiembrie, la întrebări despre bronhopneumonia obstructivă cronică (BPOC), în cadrul unui eveniment organizat pe platforma ZOOM.
În întreaga lume, 600 de milioane de oameni suferă de BPOC, potrivit oficiale, dar medicii spun că avem de-a face cu o afecțiune subdiagnosticată, iar fenomenul s-a accentuat în perioada pandemiei. În această boală, atât plămânii, cât și căile respiratorii suferă modificări importante, care presupun atât prezențe de hipersecreție de mucus, cât și afectare a zonei alveolare sau emfizem pulmonar care produce distrucții la nivel pulmonar, prin afectarea structurilor anatomice, care nu de mai refac.
Cei doi specialiști vor explica, pentru cei interesați, cum se recunoaște boala și cum pot fi evitate crizele care ne pot trimite la spital, dar și care este cel mai bun tratament în BPOC și unde poate fi găsit cel mai apropiat medic specialist pneumolog și cum se poate evita riscul de infectare cu noul coronavirus.
Evenimentul, denumit sugestiv „Respiră viață! BPOC și sănătatea plămânilor în pandemie”, are loc între orele 17.30-19.00 și va fi moderat de Paula Rusu, jurnalist, vicepreședinte al Asociației pentru Educație în Respirație, și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC). Pentru a putea dialoga live cu profesioniștii, este nevoie ca în prealabil, doritorii să se înregistreze la adresa office@politicidesanatate.ro.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) „este o afecțiune invalidantă, care ocupă un loc foarte important printre afecțiunile cronice respiratorii în România și se preconizează că în următorii ani va deveni a treia cauză de mortalitate la nivel mondial, după bolile cardiovasculare și cancer”, explică dr. Roxana Nemeș. Medicul menționează însă că „dacă boala este diagnosticată la timp și este inițiat tratamentul precoce, poate crește calitatea vieții pacientului, prin accesul la terapie de ultimă generație”, care există, la ora actuală, și în România.
Cel mai mare risc de îmbolnăvire au persoanele cu vârsta peste 40 de ani, care fumează, dar există și alți factori de risc, între care foarte importantă este poluarea – atât indoor cât și outdoor. „Acești poluanți iritanți inhalați – vorbim despre particule cu diametru foarte mic, așa cum sunt particulele din praful industrial, din substanțele chimice volatile, popularea casnică – ne duc la o expunere trenantă la nivel alveolar”, spune medicul pneumolog.
Există, de asemenea, cauze genetice, care deși sunt foarte rare, nu trebuie ignorate. „Vorbim aici despre deficitul unei enzime din organism, care stă la baza emfizemului primitiv atrofic, ce duce la o amputare funcțională foarte mare”, explică președintele Societății Române de Pneumologie.
Spirometria este cea mai simplă, neinvazivă și nedureroasă investigație a funcției ventilatorii și poate fi efectuată atât în centrele universitare, dar și la nivelul cabinetelor de pneumologie, de medicină internă, în general la toți medicii care au competență în efectuarea și interpretarea acestei manevre. De altfel, diagnosticul rămâne în sfera medicului specialist, în special pneumolog, dar și a medicului de medicină internă. În perioada aceasta de pandemie, adresabilitatea către spitalele de specialitate s-a redus, fie din cauza temerilor pacientului de a se adresa spitalelor, fie prin temporizarea analizelor și adresării la medic, deși simptomele există. Dr. Nemeș atrage atenția că în momentul în care apare „tusea productivă sau tusea seacă, dispneea – lipsa de aer care apare inițial în timpul efortului fizic, iar în formele severe apare și în repaus și apare predominant matinal, în special la trezire, pe care pacienții severi, cu o amputare mare a funcției ventilatorii, o experimentează aproape zilnic”, trebuie neapărat să fie consultat medicul specialist. „Suntem în pandemie, este o perioadă grea prin care trecem, dar această patologie nu trebuie confundată cu COVID-19. Ele pot coexista, pentru că virusul SARS-CoV2 nu știe despre BPOC, tot așa cum BPOC nu știe că există COVID. Prin urmare, putem să avem două afecțiuni concomitente”, mai spune medicul, subliniind că este foarte important ca în momentul apariției unor astfel de simptome să se apeleze la medic.
Pentru a nu ajunge în formele avansate ale bolii, diagnosticul trebuie să fie precoce, terapia trebuie să fie inițiată în stadiu incipient, iar complianța pentru această terapie să fie foarte bună, mai spune medicul pneumolog. „În România, terapia inhalatorie este compensată și este un real succes faptul că, în ultimii ani, putem aborda o gamă mare de combinații de bronhodilatatoare. S-a ajuns chiar până la administrarea de triplă terapie într-un singur dispozitiv, dând posibilitatea medicului specialist să personalizeze tratamentul în funcție de pacient și să-l monitorizeze corect. Un pacient nu poate rămâne toată viața sau pe termen lung cu un singur tip de terapie, el trebuie toată viața investigat și să-i fie monitorizate și posibilele comorbidități, cele mai importante fiind cele cardiovasculare. De aceea, în îngrijirea pacienților cu BPOC sunt implicate echipe multidisciplinare, medicii de medicină internă, cardiologii, endocrinologii, ajută pneumologii, mai ales la pacienții care primesc terapie cu cortizon, la evaluarea unor posibile efecte adverse pe termen lung”, explică dr. Roxana Nemeș, care subliniază că un diagnostic pus la timp și un tratament luat corect cresc șansa de supraviețuire și calitatea vieții.
