Farmaciștii au luat cu asalt Guvernul

Ei vor să atragă atenţia asupra sistemului farmaceutic, „uitat de guvernanţi în ultimii 20 de ani şi desconsiderat treptat de comunităţi”, din cauza inacţiunii din partea celor cu putere de decizie, dar și pentru a cere să li se deconteze la timp facturile pentru medicamentele compensate eliberate pacienților.

 

Problemele sistemului de Sănătate par să nu se fi rezolvat odată cu aprobarea, în Parlament, a legii pentru care activitatea Caselor de Asigurări de Sănătate a fost blocată de protestele angajaților timp de 11 zile și după ce angajații acestor instituții au primit, marți, majorările salariale dorite, ci mai mult s-au întărâtat spiritele. Managerii spitalelor se plâng că nu mai au bani de medicamente până la sfârșitul anului, Direcțiile de Sănătate Publică au declanșat proteste, farmaciștii au pichetat Guvernul, iar bolnavii de cancer se plâng că nu mai au acces la medicamente.

Aproximativ 100 de farmaciști din toată țara au protestat, în această dimineață, în fața Guvernului, nemulțumiți că în ultimii ani nu s-a luat nicio măsură în sprijinul acestui sector, deși este unul hiper-reglemantat. Ei spun nu s-au modificat cotele de adaos pentru medicamente din 2009, că facturile pentru medicamentele compensate și gratuite eliberate pacienților le sunt decontate cu mare întârziere de Casele de Asigurări de Sănătate, se plâng de noile măsuri fiscale, sunt nemulțumiți că nu sunt plătiți corespunzător studiilor și semnalează faptul că în mediul rural sunt prea puțini farmaciștii, iar celor care se deplasează acolo nu li se decntează naveta.

 

Farmaciștii cer Guvernului să fie implicați mai mult în monitorizarea pacienților cu boli cronice, așa cum se întâmplă în alte țări europene. „În statele europene, farmacistul deţine un rol cheie în sistemul de sănătate şi a primit atribuţii care să valorifice pregătirea sa, prin cei 5 ani de facultate, însoţită uneori de specializare suplimentară prin rezidenţiat de 3 ani. Farmacistul face parte din echipa medicală şi se implică în prevenţie şi în monitorizarea unor afecţiuni şi boli, fiind cel mai accesibil profesionist din sănătate. Deciziile care au fost luate de-a lungul timpului în România privind sfera farmaceutică nu au avut însă în prim-plan farmacistul şi nici rolul acestuia în sănătatea pacienţilor. Mai mult, pare că farmacistul are o profesie de care autorităţile îşi aduc aminte doar atunci când sunt la ananghie, acesta fiind uitat însă din discuţiile care vizează strategii de sănătate sau programe de prevenţie. Domeniul farmaceutic este perceput ca un domeniu prosper, puternic economic, însă lucrurile nu stau deloc aşa în practică”, se precizează într-un comunicat al Grupului de iniţiativă a farmaciştilor din România şi Sindicatului Naţional al Farmaciştilor din România, care au organizat protestul.

 

Farmaciștii mai spun că din cauza lipsei de implicare a autorităților s-au transformat „treptat într-un personal administrativ, care ia la rând fiecare distribuitor, fiecare producător, în căutarea tratamentului pentru pacienţii săi. Iar paşii pentru aprovizionarea cu un medicament care lipseşte sunt extraordinar de stufoşi, de la plasarea unei comenzi justificate, la anunţarea autorităţilor despre lipsa produsului, care în final de fapt nu iau nicio măsură pentru ca medicamentul să fie disponibil. Ceea ce facem noi în farmacii sunt servicii farmaceutice nu comerț. De aceea vrem să fie recunoscute de către autorități și plătite farmaciștilor”, a explicat un protestatar care a subliniat că din cauza cotelor de adaos, care nu au fost modificate din 2009, s-a ajuns în situați în care la „medicamente care costă foarte scump, 600-700 de lei, adaosul pe farmacie este de 30 de lei, bani din care nu se pot plăti salarii decente farmaciștilor, pentru că tot din acești bani se asigură plata chiriilor, a luminii, gazului etc.”. 

 

Farm. Oana Gheorghiu, coordontor zonal alunui lanț de farmacii spune că „este extrem de dificil de gestionat problema medicamentelor în general, dar mai ales a celor scumpe, cum sunt medicamentele oncologice, cu care furnizorii ne aprovizionează cu dificultate sau chiar nu le mai livrează în țara noastră, din cauza prețului mic impus de Ministerul Sănătății. Sunt medicamente scumpe, la care pe lângă faptul că noi nu avem profit, este foarte trist că se găsesc cu dificultate. Am avut recent un caz în care am luat legătura direct cu producătorul din Germania, pentru a putea ajuta un pacient oncologic, pentru că în țară nu l-am găsit la niciun coleg. Iar dacă vorbim de medicamentele care nu mai sunt pe piață, în aceste cazuri suntem nevoiți să anunțăm autoritățile despre asta și să trimitem pacientul înapoi la medic, la reevaluare, pentru a-i schimba tratamentul. Imaginați-vă ce înseamnă asta pentru un pacient oncologic, cardiac sau psihiatric…”, subliniază farmacistul buzoian Oana Gheorghiu.

 

Asociaţia Farmaciilor şi Farmaciştilor din România (AFFR) s-a declarat solidară cu farmaciștii protestatari și a transmis miercuri, printr-un comunicat, că „îşi propune să consolideze, să dezvolte şi să promoveze profesia de farmacist, susţinând practici de înaltă calitate şi oferind suport membrilor săi în toate laturile care ţin de desfăşurarea activităţii în domeniul farmaceutic. Asociaţia şi-a propus să devină încă de la început un agregator care să genereze soluţii durabile pentru sistemul de sănătate. Farmacistul, ca profesionist al sistemului sanitar, nu este doar un furnizor de medicamente, ci şi un consilier de încredere, un educator vital pentru pacienţi”.

Potrivit organizaţiei, rolul farmacistului „se extinde dincolo de comercializarea medicamentelor, implicând monitorizarea aderenţei la tratament, prevenirea erorilor medicamentoase, a reacţiilor adverse, interacţiunilor şi promovarea unui stil de viaţă sănătos”.

 

AFRF menșionează că în prezent există o lipsă acută de personal în domeniu, deoarece „profesia de farmacist nu este atractivă pentru tinerii studenţi şi absolvenţi, farmacistul nu este reprezentat în cadrul comisiilor de specialitate, cu rolul de a stabili politici de sănătate, iar serviciile farmaceutice sunt implementate fără a fi remunerate de către autorităţile statului. Totodată, unele medicamente lipsesc sau sunt deficitare din cauza preţului sau a distribuţiei inechitabile”, se menționează în comunicat. În plus, „reclamele la farmacii impactează în mod negativ percepţia pacienţilor asupra profesiei de farmacist. Este nevoie de implicarea autorităţilor ca farmacistul să nu mai fie confundat cu un vânzător, ci să fie recunoscut ca un profesionist specializat în informarea, educarea şi consilierea pacienţilor. Reclamele dăunează imaginii acestuia, pacienţii percepând farmacia ca pe un simplu magazin”, susține AFRF.

 

Protestatarii au reușit să obțină o întâlnire cu oficialii Executivului, cărora le-au prezentat o lungă listă cu nemulțumiri:

Printre revendicările farmaciştilor se numără: asigurarea medicaţiei pentru pacienţi, care este posibilă doar prin decontarea de către CNAS, la termen, a medicamentelor eliberate de farmacii; profesia de farmacist este una liberală şi trebuie recunoscută ca atare de către autorităţi (actul medical nu se încheie fără farmacist); transformarea farmaciei din societate comercială în unitate prestatoare de servicii farmaceutice; reconsiderarea normativelor de personal pentru specialităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul public – farmacist clinician pe secţiile spitalului, farmacistul specializat în analize medico-farmaceutice în laboratorul de analize medicale şi farmacistul de farmacie generală în farmacia spitalului; implicarea farmacistului în monitorizarea pacientului cronic prin implementarea serviciilor farmaceutice avansate, specifice profesiei, în mod standardizat şi unitar la nivel naţional.

 

De asemenea, farmaciștii solicită remunerarea şi decontarea serviciilor farmaceutice furnizate de farmacişti în farmaciile comunitare şi în cele de spital; plata serviciilor farmaceutice pentru a putea susţine cheltuielile de funcţionare, inclusiv pentru remunerarea personalului farmaceutic la un nivel corespunzător pregătirii; măsuri prin care să fie susţinută prezenţa farmacistului în mediul rural, astfel încât să se asigure asistenţa cu medicamente umane şi veterinare, sub supravegherea farmacistului ca profesionist în domeniul medicamentului; modificarea cadrului legislativ care vizează medicamentele care lipsesc de pe piaţa din România şi identificarea şi aplicarea unor măsuri utile şi imediate.

În concluzie, angajații din sănătate trag un semnal de alarmă și spun că experții din sistem ar putea dispărea ca urmare a faptului că după 30 de ani de muncă sunt salarii de nici 4.000 de lei, ceea ce înseamnă că noile generații nu vor mai fi atrase de acest domeniu.