Diabet fără complicații – dezideratul Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

Necesitatea prevenirii precoce a diabetului zaharat și accesul nediscrimantoriu la tratamente de utimă generație sunt principalele concluzii la care au ajuns medicii specialiști, reprezentanții autorităților din Sănătate și cei ai asociațiilor de pacienți, de Ziua Mondială a Dabetului. 

 

La conferința organizată cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului 2023, de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM), participanții au subliniat că prevenirea diabetului zaharat prin adoptarea unui stil de viață sănătos și depistarea la timp a acestei patologii sunt principalele direcții în care medicii, pacienții și mai ales autoritățile trebuie să acționeze, pentru a reduce povara diabetului, potrivit unui comunicat transmis de SRDNBM.

„În ultimii ani, numărul persoanelor cu diabet zaharat a crescut la nivel mondial. Prevalența acestei afecțiuni urmează un trend ascendent, estimându-se că în anul 2030, 643 de milioane de persoane vor fi deja diagnosticate cu diabet la nivel mondial, respectiv 67 de milioane de persoane, la nivel european. Estimările Federației Internaționale de Diabet pentru anul 2045 sunt și mai sumbre, preconizând că numărul persoanelor cu diabet să depașească 783 milioane, adică 12,2% din populatia globală, respectiv să atingă aproape 70 de milioane de persoane, reprezentând 10,2% din populația europeană”, a declarat prof. dr. Gabriela Radulian, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

 

În lipsa diagnosticării precoce sau a respectării indicațiilor de tratament și a optimizării stilului de viață recomandat de specialist, diabetul zaharat determină o serie de complicații grave, precum: neuropatie, retinopatie, boală cronică renală, afecțiuni cardiovasculare.

„Prevenția nu este o activitate care se face doar prin implementarea unor măsuri prin care medicii de familie să dea sfaturi. Acest lucru are un impact limitat. Dacă vrem să controlăm, abordarea trebuie să fie diferită. Școala și educația este răspunsul corect. Dacă acest lucru se va face cum trebuie vom dezvolta comportamente nutriționale sănătoase și multe alte lucruri care previn îmbolnăvirile”, consideră prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Rafila a menționat că „diabetul, alături de bolile oncologice şi de bolile cardio şi cerebrovasculare, reprezintă majoritatea cazurilor de boală cronică şi majoritatea cazurilor de deces înregistrate la nivel global şi, bineînţeles, nici ţara noastră nu face excepţie. Cifrele pe care le vedem şi care sunt sigur, sunt preocupante – 11,6% dintre concetăţenii noştri au această afecţiune, sunt importante, iar resursele alocate sunt şi ele importante – 2,5 miliarde de lei alocate pentru tratamentul şi monitorizarea acestei boli în România, aproape 1,5 milioane de pacienţi. Este clar că discutăm despre o problemă care trebuie să facă obiectul politicilor de sănătate”, a subliniat ministrul Sănătății, care a admis că este necesară concentrarea pe politici publice care să ducă la reducerea numărului și gravității cazurilor de diabet.

 

Ultimele date statistice arată că, în România, 1 din 12 adulți are diabet, în timp ce media europeană este de 1 din 11 adulți. Se estimează însă că una din două persoane nu știe că are diabet. În plus, medicii au constatat că 7 din 10 români ajung la medic în stadii avansate ale bolii.

„Pentru pacienții cu diabet, medicina și știința chiar furnizează soluții, iar responsabilitatea noastră este aceea de a face ca aceste lucruri să se întâmple realmente și să ajungă la pacienți. În 2022, la nivelul medicinei de familie, s-a decis că medicii pot prescrie direct, o anumită terapie, lucru care nu era posibil anterior. Acesta este unul dintre lucrurile importante care s-au întâmplat. Ce facem mai departe? Avem obligația față de pacienți de a ajunge la standardele europene. Cum facem acest lucru? În primul rând trebuie să lucrăm organizat și să stabilim obiective. Trebuie să ne asigurăm că există un acces egal, nediscriminatoriu, la servicii medicale, oriunde ai fi în România. Am decis cu doamna profesor Radulian să lansăm împreună un task force, o inițiativă care va avea rolul de a facilita un acces cât mai echitabil la servicii medicale. Îi mulțumesc doamnei profesor Radulian că a acceptat să conducă acest task force. Vom stabili împreună obiective clare și transparente pentru toți pacienții cu diabet din România”, a precizat dr. Andrei Baciu, președintele CNAS.

 

Persoanele diagnosticate cu diabet zaharat trebuie să respecte întocmai tratamentele prescrise și recomandările medicilor, pentru a evita apariția unor complicații grave ale acestei patologii, au subliniat specialiștii prezenți la conferința SRDNBM.

„Este binevenit un cadru legislativ dedicat, un program de prevenție cu intervenții definite în scopul contracarării riscului de îmbolnăvire prin diabet zaharat cu strategii pentru întârzierea complicațiilor cronice. Este o luptă comună atât pentru autorități, cadre medicale, pacienți, societatea civilă, pentru că, altfel, nu vom putea ajunge la rezultatele așteptate. Domnul Prim-ministru Marcel Ciolacu și echipa sa vor fi parteneri reali și responsabili pe acest drum, iar ușa va fi deschisă permanent pentru dialog și identificarea soluțiilor cele mai bune pentru pacienți și familiile lor”, a opinat dr. Carmen Orban, consilier de Stat, Cancelaria Prim-ministrului.

„Obiectivul OMS în acest an este de a evidenția necesitatea unui acces echitabil la îngrijiri esențiale, inclusiv prin conștientizarea modalităților prin care persoanele cu diabet pot reduce riscul de complicații și de a menționa, totodată, experiențele persoanelor cu toate formele de diabet pentru a-i ajuta pe cei afectați să ia măsuri, inclusiv de a căuta și de a obține îngrijirea necesară”, a subliniat dr. Caroline Clarinval, Șefa Biroului de țară al OMS în România.

 

Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, președinte Comisia de Sănătate din Senat, consideră că „sunt lucruri care se pot face foarte ușor. Orice diagnostic precoce în diabet înseamna că prevenim complicațiile. Depinde doar de noi. Am auzit de boală, trebuie să aruncăm mesajele care spun că diabetul se vindecă. Să nu ne luăm după ce citim pe rețelele de socializare, ci după doctori. Încă mai avem doctori. Medicina de familie este placa turnantă în sănătate. Avem programe de sănătate și specialiștii de bună calitate în Romania”, a explicat medicul.

„Este esențial să înțelegem impactul dramatic al creșterii incidenței diabetului asupra individului, asupra sistemului de sănătate și asupra societății în asamblu. Această problemă necesită o abordare multidisciplinară și integrativă, precum și un angajament solid intersectorial pentru a acționa imediat”, a punctat conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier Prezidențial.

 

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) a pus accent pe educația populației cu privire la această afecțiune și s-a declarat „bucuros că putem să discutăm despre informare și educare. Atât noi ca asociația de pacienți cât și societățile profesionale și autoritățile, trebuie să investim mai mult în educația populației și în transmiterea mesajelor. Vorbim de boli, de tratamente, cum prevenim să nu fim pacienți. Am uitat să-i dăm copilului câte un măr, dar îi dăm bani pentru energizante. Trebuie să investim mai mult în educația populației. În România, programul Național de Diabet a cunoscut o îmbunătățire reală, există pompele de insulină și senzorii, dar tot mai sunt multe de făcut”, consideră președinte COPAC.

„Diabetul are un cumul de factori de risc și trebuie să educăm pacienții asupra stilului de viață. Există dezinteres din partea populației pentru examinările preventive și trebuie să schimbăm acest lucru. Dar este nevoie și de o educație a medicilor referitoare la modul în care îngrijim și comunicăm cu pacienții. Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume!”, a completat dr. Daciana Toma, Coordonatorul Grupului de Lucru Diabet Zaharat, Nutriție.

 

La finalul conferinței, prof. dr. Gabriela Radulian, președintele SRDNBM, a anunțat demararea unei campanii de informare și educare a populației pe tema diabetului zaharat, intitulată: DIABET FĂRĂ COMPLICAȚII. Începând cu data de 15 noiembrie, timp de 10 zile (100 de difuzări), vor fi difuzate 30 de materiale video, realizate cu participarea medicilor specialiști membri ai SRDNBM. Materialele conțin informații și sfaturi utile pentru persoanele cu diabet, cât și pentru prevenirea și diagnosticarea precoce a acestei patologii.

„O mare parte din populație ajunge la medic doar atunci când simte că are o problemă de sănătate. Dar, cum diabetul, de cele ai multe ori se instalează fără simptome, mulți ajung să fie diagnosticați abia atunci când apar complicațiile. SRDNBM a demarat această campanie pentru a determina populația să se prezinte la medic pentru controalele de rutină, pentru a realiza screeningul diabetului zaharat, monitorizarea acestuia, astfel încât să se reducă riscul apariției complicațiilor”, a concluzionat în finalul conferinței, președintele SRDNBM.

 

Începând cu anul 1991, ziua de 14 noiembrie este dedicată luptei împotriva diabetului zaharat, la inițiativa Federației Internaționale de Diabet (IDF), cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Începând cu anul 2007, a devenit zi oficială a Națiunilor Unite, prin adoptarea unei Rezoluții a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din decembrie 2006.

Data de 14 noiembrie este, totodată, ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Banting (1891-1941), cel care a studiat secreţia internă a pancreasului şi a introdus insulina în terapie, în octombrie 1922. Insulina a fost descoperită în 1921 de dr. Nicolae Paulescu şi a însemnat miracolul salvării unui număr enorm de vieţi omeneşti în ultimii 100 de ani.

Culoarea simbolică a acestei zile fiind albastru, numeroase clădiri sau edificii importante sunt iluminate în această culoare, iar oamenii se îmbracă sau poartă un obiect albastru. Logo-ul este un cerc albastru.

 

Credit foto: SRDNBM