Centrele de evaluare COVID s-ar putea transforma în Centre de permanență

1 septembrie 2022 | 0 comentarii |

Ministrul Sănătăţii spune că modificările se vor face în următorii doi ani. La ora actuală, la nivel național sunt în funcțiune 186 de centre de evaluare covid.

 

Centrele de evaluare pentru Covid s-ar putea transforma în centre de permanenţă, iar pacienţii cu probleme medicale care nu reprezintă o urgenţă majoră se vor putea adresa medicilor dinn aceste unități medicale, care îi vor îngriji. După mai bine de doi ani de pandemie în care mulți români au evitat spitalele de teama COVID, acum încearcă să-şi rezolve multe dintre problemele de sănătate neglijate sau amânate, precum și pe cele care apar pe parcurs, iar mulți dintre medg direct la spital, la Unitățile de Primire Urgențe, aglomerându-le.

Prin transformarea centrelor de evaluare în unități medicale de permanență se dorește degrevarea Unităților de Primire Urgențe. Medicii spun că cel puţin jumătate dintre pacienții care ajung aici şi-ar putea rezolva problemele în ambulatoriul de specialitate sau la medicii de familie.

 

Un centru de permanență în fiecare orășel

 

Unitățile de Primire Urgențe ale spitalelor sunt adevărate furnicare, iar pentru a le degreva, ministerul Sănătăţii vrea să transforme centrele de evaluare covid în cabinete pentru urgenţe medii şi minore.

Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, consideră că „în fiecare localitate, mai ales în oraşele mici, e bine să existe un centru de permanență, unde pacienții vor putea fi investigați, li se va pune diagnosticul și li se va oferi tratamentul necesar, fără să fie nevoie ca aceştia să fie spitalizaţi. Mai mult, există şi posibilitatea spitalizărilor de zi într-un astfel de centru ambulatoriu”, dar spune că modificările se vor face în următorii doi ani. Acum, în ţară sunt 186 de centre de evaluare covid, 13 dintre ele doar în Bucureşti.

Medicii spun că, din păcate, mulți românii se duc în continuare la camera de gardă pentru aproape orice, cu şi fără rost, fie din cauză că nu au asigurări de sănătate și nu pot accesa multe dintre serviciile medicale, fie pentru că știu că în urgență li se fac mai multe analize și investigații pentru care altfel ar trebui să se programeze.

 

Planuri bune. De unde medici?

 

Deocamdată, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, dorește să înmulțească centrele de permanență cu banii din PNRR, în special în localitățile cu deficit de medici. „Avem centre de permanenţă care asigură servicii de medicină de familie şi încercăm să extindem şi să stabilizăm această reţea de centre de permanenţă, mai ales în zonele rurale sau în localităţi mici, în care accesul la alte servicii de sănătate nu este posibil”, a declarat, la începutul lunii august, ministrul Sănătății.

Președintele Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Daniel Coriu, atrăgea însă atenția că în 424 de localități din țară nu există niciun medic de familie, iar la nivel național este nevoie urgentă de peste 2000 de medici de familie. În plus, mulți medici care mai sunt în activitate sunt în prag de pensionare sau deja pensionari, și sunt împărțiți disproporționat, cei mai mulți regăsindu-se în marile centre universitare, în timp ce în unele zone rurale lipsesc cu desăvârșire, de zeci de ani.

În acest context, dacă ideea pare bună, problema deficitului de personal rămâne nerezolvată și, așa cum sublinia dr. Coriu, ne întoarcem „la situaţia anterioară pandemiei, cu lipsa personalului pentru zonele defavorizate, oraşele mici și mai ales în rural vorbim nu doar de lipsa medicilor, ci de tot personalul medical”, iar în aceste condiții, pacienţii vor ajunge tot la camerele de gardă sau la UPU, ca și pacienții critici.

 

Sunt necesare modificări legislative 

 

Dr Angela Mazdrag

Și medicii de familie consideră că înmulțirea centrelor de permanență este o idee bună, dar spun că „în primul rând trebuie să se țină cont că există o deficiență majoră de specialiști în Medicina de familie. Pe de altă parte, este nevoie de câteva modificări legislative, atât în ceea ce privește organizarea, cât și teritorializarea acestor unități medicale, pentru că există zone în țară în care sunt mai multe centre de permanență decât ar fi necesar și zone în care abia funcționează câteva, cum este județul Buzău, unde avem doar 3 astfel de centre. Sunt necesare, de asemenea, noi norme privind activitatea Centrelor de permenență, a Unităților de Primiri Urgențe și a serviciilor de Ambulanță, pentru că acum, spre exemplu, dacă ambulanța este solicitată de un pacient, este obligată să-l transporte la UPU, nu la Centrul de permanență, chiar dacă acest centru există. În plus, poate ar trebui o mai mare implicare și din partea autorităților locale, pentru că un medic, chiar dacă ar vrea să deservească mai multe localități, are nevoie de cabinete medicale în fiecare dintre acestea, iar din banii cabinetului nu poate suporta cheltuielile din mai multe puncte de lucru”, a explicat dr. Angela Mazdrag, președintele filialei Buzău a Patronatului Medicilor de Familie.

 

Paliative guvernamentale

 

Prof Dr Daniel Coriu

Executivul spune că a găsit o soluție la lipsa medicilor de familie, prin aprobarea unei Ordonanțe care prevede că Centrele de permanență vor putea funcționa și cu 5 medici, în loc de 7, cum este acum, iar în cazul în care „spaţiul şi dotarea centrelor respective sunt asigurate de către echipa medicală” s-a eliminat și obligativitatea acordului consiliilor locale  la înființarea centrului de permanență.

În plus, prin excepţie, se pot înfiinţa centre de permanenţă „cu prioritate în orice localitate rurală izolată, greu accesibilă, în care nu există acces la servicii de asistenţă medicală pentru populaţia din zonă”, iar asta ar putea asigura „serviciile medicale „ambulatorii la care cetăţenii să aibă acces în permanenţă, ceea ce duce, pe de o parte la uşurarea accesului şi, pe de altă parte, la evitarea supraaglomerării unităţilor de primiri urgenţe şi a spitalelor”, potrivit ministrului Rafila.

Problema deficitului de specialiști rămâne însă la fel de acută și a fost din nou subliniată de prof. dr. Daniel Coriu, medicii tineri nu vor opta pentru orașele mici sau pentru mediul rural dacă nu for fi convinși de autoritățile locale că li se vor pune la dispoziție cabinetele dotate și toate facilitățile de care au nevoie.

 


Adaugati un comentariu


 

*