Ministrul Sănătății vrea să înmulțească centrele de permanență. De unde va lua medici?

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunțat, astăzi, după ședința de Guvern, că autorităţile doresc extinderea reţelei de centre de permanenţă, mai ales în zonele rurale sau în localităţi mici, unde accesul la alte servicii de sănătate nu este posibil.

 

Banii din PNNR, deși nu știm încă dacă și câți vor fi veni, par să fie, deja, un „panaceu” pentru infrastructura sistemului sanitar care, ce-i drept, are nevoie de investiții serioase pentru a putea asigura servicii la standardele de calitate stabilite de Uniunea Europeană, dar chiar și așa, rămâne nerezolvată problema cea mai acută, a lipsei medicilor specialiști în Medicina de familie.

După ce a anunțat investiții serioase în spitale, în ambulatoriile de specialitate și în medicina de familie, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, spune că se vor face investiții și în centrele de permanență, pe care autoritățile vor să le înmulțească printr-o extindere a rețelei existente, mai ales în zonele rurale și în localitățile mici, unde accesul la servicii medicale de medicină primară este aproape inexistent. „Avem centre de permanenţă care asigură servicii de medicină de familie şi încercăm să extindem şi să stabilizăm această reţea de centre de permanenţă, mai ales în zonele rurale sau în localităţi mici, în care accesul la alte servicii de sănătate nu este posibil”, a declarat, astăzi, ministrul Rafila.

 

În contextul în care, așa cum se știe, sute de localități din țară nu au medic de familie, iar mulți dintre cei care mai sunt acum în activitate sunt pensioari, iar așa cum spunea recent președintele Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Daniel Coriu, în 424 de localități din țară nu există niciun medic de familie, iar la nivel național este nevoie urgentă de peste 2000 de medici de familie. Mai mult, președintele CMR a estimat că peste 10 ani nu vom mai avea medici de familie, în condiţiile în care în prezent aproape jumătate au peste 61 de ani, iar cei sub 35 de ani reprezintă doar 2,2% din total.

În plus, medicii care mai sunt în activitate sunt împărțiți disproporționat, cei mai mulți regăsindu-se în marile centre universitare, în timp ce în orașele mici sunt insuficienți, iar în unele zone rurale lipsesc cu desăvârșire, iar asta nu de un an, doi, ci de zeci de ani. În plus, numărul de consultații zilnice și vizitele la domiciliu îi sunt limitate, așa că și dacă ar vrea să-și prelungească programul de lucru sau ar fi dispius să lucreze în mai multe puncte de lucru, medicul este limitat de normele CNAS.

 

Inițiativa este lăudabilă și ar fi chiar eficientă dacă s-ar putea aplica, spun medicii de familie care sunt însă sceptici și spun că bunele intenții ale ministrului, pe care le aprobă, nu sunt suficiente. „Așa cum am discutat cu domnul ministru și la întâlnirea pe care a organizat-o cu reprezentanții medicilor de familie, este o idee bună, dar în primul rând trebuie să se țină cont că există o deficiență majoră de specialiști în Medicina de familie. Pe de altă parte, este nevoie de câteva modificări legislative, atât în ceea ce privește organizarea, cât și teritorializarea acestor unități medicale, pentru că există zone în care sunt mai multe centre de permanență decât ar fi necesar și zone în care abia funcționează câteva, cum este județul Buzău, unde avem doar 3 astfel de centre. Sunt necesare, de asemenea, noi norme privind activitatea centrelor de permenență, a Unităților de Primiri Urgențe și a serviciilor de Ambulanță, pentru că acum, spre exemplu, dacă ambulanța este solicitată de un pacient, este obligată să-l transporte la UPU, nu la Centrul de permanență, chiar dacă acesta există. În plus, poate ar trebui o mai mare implicare și din partea autorităților locale, pentru că un medic, chiar dacă ar vrea să deservească mai multe localități,are nevoie de cabinete medicale în fiecare dintre acestea, iar din banii cabinetului nu poate suporta cheltuielile din mai multe puncte de lucru”, a explicat dr. Angela Mazdrag, președintele filialei Buzău a Patronatului Medicilor de Familie.

 

Guvernul spune însă că s-a găsit o solție la criza de medici, iar în Ordonața de urgență aprobată în ședința miercuri s-a prevăzut ca în zonele rurale, zonele izolate şi oraşele mici, centrele de permanenţă să poată funcționa cu 5 sau 6 medici acolo unde este imposibilă constituirea unei echipe complete de 7 medici, cât este prevăzut în textul iniţial al Legii nr. 263/2004, iar numărul de asistenți a fost redus în aceste centre, de la 7 la 5.

Potrivit actului normativ, „noile reglementări vizează îndeosebi procedura şi criteriile care stau la baza înfiinţării şi desfiinţării centrelor de permanenţă, astfel încât activitatea acestora să se desfăşoare exclusiv în locaţii fixe, cu anunţarea datelor de contact, astfel încât populaţia din localităţile arondate fiecărui centru să fie informată privind locaţia, programul şi serviciile oferite prin centrul de permanenţă. Pentru înfiinţarea centrelor de permanenţă a fost eliminată obligativitatea acordului consiliilor locale în cazul în care spaţiul şi dotarea centrelor respective sunt asigurate de către echipa medicală”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

 

Totodată, actul normativ stipulează diferenţierea criteriilor de înfiinţare a centrelor de permanenţă în mediul urban faţă de cele aplicabile în mediul rural, astfel că, în mediul rural este prevăzută înfiinţarea unui centru de permanenţă la o populaţie de minim 5.000 de locuitori dacă în zonă nu există alte servicii de primire a urgenţelor. „Prin excepţie, se pot înfiinţa centre de permanenţă cu prioritate în orice localitate rurală izolată, greu accesibilă, în care nu există acces la servicii de asistenţă medicală pentru populaţia din zonă. În mediul urban, noile reglementări prevăd existenţa unui centru de permanenţă în oraşele cu o populaţie sub 25 de mii de locuitori, iar în oraşele cu populaţie mai mare de 25.000 de locuitori este prevăzută înfiinţarea câte unui centru de permanenţă la 25 de mii de locuitori”, se mai arată în comunicat.

Actul normativ prevede, totodată, că anual, comisii mixte formate din reprezentanţi ai DSP şi CJAS, în funcţie de domeniul de competenţă, vor face verificări cu privire la respectarea obligaţiilor de asigurare a continuităţii asistenţei medicale, respectarea obligaţiilor de către personalul medical şi la eventuale disfuncţionalităţi în activitatea centrelor de permanenţă.

 

Ministrul Sănătății spune că „ne preocupă foarte mult să continuăm această politică pe care am validat-o în pandemie, de asigurare a serviciilor medicale ambulatorii la care cetăţenii să aibă acces în permanenţă, ceea ce duce, pe de o parte la uşurarea accesului şi, pe de altă parte, la evitarea supraaglomerării unităţilor de primiri urgenţe şi a spitalelor, care, din nefericire, încă reprezintă, în unele localităţi din ţară, singurul loc unde cineva care are nevoie de asistenţă medicală se poate adresa”, a declarat Alexandru Rafila.

Ministrul a precizat că investiţiile în centre de permanenţă vor fi realizate şi „prin investiţiile din PNRR. Pe de o parte, vom dota 3.000 de cabinete de medicină de familie prin PNRR şi se vor construi 30 de ambulatorii de specialitate noi la nivelul întregii ţări, alături de alte elemente importante de infrastructură (..) respectiv cele 25 de obiective de investiţii în asistenţa medicală spitalicească care trebuie selectate în perioada următoare, după aprobarea unei hotărâri de Guvern care stabileşte criteriile de eligibilitate din lista iniţială de 49”, a explicat ministrul Sănătăţii.