Ce este și cum funcționează un centru de permanență?

Legea 263/2004 prevede că centrele de permanență sunt unități sanitare fără personalitate juridică, organizate de o asociere de medici de familie, în scopul asigurării continuității asistenței medicale primare, în afara programului de activitate al cabinetului acestora.

 

Centrele de permanență sunt forme de organizare a activității medicale în sistemul sanitar, fără personalitate juridică, care funcționează în afara programului de activitate al cabinetului de medicină de familie stabilit și prevăzut în contractul de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară încheiat cu casa de asigurări de sănătate, organizate în condițiile prevăzute de lege și care asigură continuitatea asistenței medicale primare.

Centrele de permanență se înființează și se desființează pe baza deciziei emise de către directorul executiv al direcției de sănătate publică județene și a municipiului București, după caz. Asocierea medicilor în vederea participării la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență se realizează pe baza unei convenții de asociere, în condițiile prevăzute în normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

Conform legislației în vigoare, pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare, cabinetele de medicină de familie pot angaja medici de medicină generală și asistenți medicali care au autorizată exercitarea profesiei în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în limita fondurilor contractate cu casele de asigurări de sănătate cu această destinație.

 

Activitatea centrelor de permanență se desfășoară în regim de gardă, la sediul acestora, precum și în zona arondată centrului, în cazul în care centrul dispune de autospecială pentru efectuarea consultațiilor la domiciliul pacienților.

Asistenții medicali necesari desfășurării activității centrelor de permanență pot fi repartizați de medicii de familie asociați, conform unui grafic stabilit de comun acord între medicii care asigură continuitatea asistenței medicale și asistenții medicali angajați, cu respectarea dispozițiilor legale.

Activitatea asistenților medicali se plătește de către medicul de familie, cu tariful orar stabilit în funcție de salariul negociat pentru orele efectiv prestate în afara programului de lucru stabilit, și se suportă din sumele decontate de către casele de asigurări de sănătate cabinetelor medicale cu care au încheiat contract distinct pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

 

Centrele de permanență se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în localități din mediul urban sau rural în care direcțiile de sănătate publică, respectiv direcțiile medicale din ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie, consideră că este necesară asigurarea continuității asistenței medicale primare.

Zonele și criteriile în baza cărora se înființează centrele de permanență sunt stabilite prin ordin al ministrului Sănătății, la propunerea direcțiilor de sănătate publică și cu acordul prealabil al consiliilor locale.

În mediul rural, în situația în care în zonă nu există alte unități de primire a urgențelor medicale, se înființează câte un centru de permanență la o populație de minimum 5.000 de locuitori. În localitățile rurale izolate, greu accesibile, în care nu există acces la servicii de asistență medicală pentru populația din zonă, se pot înființa centre de permanență fără respectarea prevederilor privind populația minimă de 5.000 de locuitori.

În mediul urban, în localitățile cu o populație sub 25.000 de locuitori, se înființează un centru de permanență, iar în localitățile cu o populație mai mare, câte un centru de permanență la 25.000 de locuitori.

 

Potrivit legislației, continuitatea asistenței medicale primare este asigurată prin centrele de permanență, de medici de familie, medici de medicină generală și asistenți medicali care își exercită profesia în condițiile legii.

Medicii care își desfășoară activitatea în localitățile arondate teritorial la centrele de permanență, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, asigură continuitatea asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în condițiile legislației în vigoare.

Activitatea medicului se desfășoară la sediul centrului de permanență. Prin excepție, medicul se poate deplasa la urgențe majore pe raza localității unde se găsește situat centrul de permanență.

Prin centrele de permanență organizate în condițiile legii se acordă serviciile medicale prevăzute în normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență. Serviciile medicale se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de calitatea de asigurat sau neasigurat al acestora.

 

În situația în care nu pot participa la asigurarea continuității asistenței medicale din centrele de permanență, în condițiile legii, sau nu pot respecta programarea avizată de direcțiile de sănătate publică ori direcțiile medicale ale ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, după caz, medicii asigură înlocuirea lor de către un alt medic, cu informarea, în scris, a direcțiilor de sănătate publică sau a direcțiilor medicale din structura ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, după caz.

Centrele de permanență funcționează cu un număr de minimum 7 posturi de medic și cu minimum 5 posturi de asistent medical. Prin excepție, în zonele din mediul rural izolate, greu accesibile și fără alte structuri de asistență medicală, în care este înregistrat un deficit de medici de familie, se pot înființa și centre de permanență cu minimum 5 posturi de medic, în condițiile asigurării funcționării centrului de permanență.

În situația în care medicii de familie nu pot fi asigurați din unitățile administrativ-teritoriale respective sau din unitățile sanitare aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, pot participa la asociere medici din unitățile administrativ-teritoriale, altele decât cele arondate centrului.

 

Direcțiile de sănătate publică, respectiv direcțiile medicale din ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie, numesc pentru fiecare centru de permanență un medic coordonator dintre medicii de familie asociați.

Pe lângă centrele de permanență care asigură asistență medicală pentru cel puțin 10 localități, se înființează o substație de ambulanță sau SMURD.

Activitatea în afara centrului de permanență este coordonată de dispeceratul medical al serviciului public de ambulanță sau, după caz, de dispeceratul integrat de urgență.

Programul de funcționare a centrelor de permanență se stabilește între orele 15,00 (ziua curentă) și 8,00 (ziua următoare), în zilele lucrătoare și permanent, în zilele nelucrătoare.

Centrele de permanenţă din zonele rurale, zonele izolate şi oraşele mici vor putea funcţiona şi cu 5 sau 6 medici, acolo unde este imposibilă constituirea unei echipe complete de 7 medici, potrivit unei ordonanţe pentru modificarea Legii nr.263/2004, aprobată de Guvern, la începutul lunii august.

 

Ținând cont că în centrele de permanenţă activitatea este desfăşurată preponderent de medici de familie, personalul medico-sanitar poate realiza şi vaccinare împotriva COVID-19, se preciza, la momentul respectiv, într-un comunicat al Guvernului.

„Noile reglementări vizează îndeosebi procedura şi criteriile care stau la baza înfiinţării şi desfiinţării centrelor de permanenţă, astfel încât activitatea acestora să se desfăşoare exclusiv în locaţii fixe, cu anunţarea datelor de contact, astfel încât populaţia din localităţile arondate fiecărui centru să fie informată privind locaţia, programul şi serviciile oferite prin centrul de permanenţă. Pentru înfiinţarea centrelor de permanenţă a fost eliminată obligativitatea acordului consiliilor locale în cazul în care spaţiul şi dotarea centrelor respective sunt asigurate de către echipa medicală”, se menționează în comunicat.

De asemenea, ţinând cont că zonele rurale, zonele izolate şi oraşele mici se confruntă cu un deficit de personal medical, actul normativ permite funcţionarea centrelor de permanenţă şi cu 5 sau 6 medici acolo unde este imposibilă constituirea unei echipe complete de 7 medici, cât este prevăzut în textul iniţial al Legii nr. 263/2004, şi a fost redus şi numărul de posturi de asistenţi medicali din aceste centre, de la 7 la 5.

 

O altă modificare adusă legii constă în diferenţierea criteriilor de înfiinţare a centrelor de permanenţă în mediul urban faţă de cele aplicabile în mediul rural.

„În mediul rural este prevăzută înfiinţarea unui centru de permanenţă la o populaţie de minim 5 mii de locuitori dacă în zonă nu există alte servicii de primire a urgenţelor. Prin excepţie, se pot înfiinţa centre de permanenţă cu prioritate în orice localitate rurală izolată, greu accesibilă, în care nu există acces la servicii de asistenţă medicală pentru populaţia din zonă. În mediul urban, noile reglementări prevăd existenţa unui centru de permanenţă în oraşele cu o populaţie sub 25 de mii de locuitori, iar în oraşele cu populaţie mai mare de 25 de mii de locuitori este prevăzută înfiinţarea câte unui centru de permanenţă la 25 de mii de locuitori”, se mai arăta în comunicat.

Potrivit noilor reglementări, anual, comisii mixte formate din reprezentanţi ai DSP şi ai CJAS, în funcţie de domeniul de competenţă, vor face verificări cu privire la respectarea obligaţiilor de asigurare a continuităţii asistenţei medicale, respectarea obligaţiilor de către personalul medical şi la eventuale disfuncţionalităţi în activitatea centrului de permanenţă.

 

La începutul lunii septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că centrele de evaluare COVID s-ar putea transforma în centre de permanență, iar pacienţii cu probleme medicale care nu reprezintă o urgenţă majoră se vor putea adresa medicilor din aceste unități medicale, care îi vor îngriji.

După mai bine de doi ani de pandemie în care mulți români au evitat spitalele de teama COVID, acum încearcă să-şi rezolve multe dintre problemele de sănătate neglijate sau amânate, precum și pe cele care apar pe parcurs, iar mulți dintre medg direct la spital, la Unitățile de Primire Urgențe, aglomerându-le. Prin transformarea centrelor de evaluare în unități medicale de permanență se dorește degrevarea Unităților de Primire Urgențe. Medicii spun că cel puţin jumătate dintre pacienții care ajung aici şi-ar putea rezolva problemele în ambulatoriul de specialitate sau la medicii de familie.

Ministrul Rafila consideră că „în fiecare localitate, mai ales în oraşele mici, e bine să existe un centru de permanență, unde pacienții vor putea fi investigați, li se va pune diagnosticul și li se va oferi tratamentul necesar, fără să fie nevoie ca aceştia să fie spitalizaţi”, iar modificările s-ar putea face în următorii doi ani.

 

Medicii de familie consideră ideea bună, dar spun că spun că, pentru a putea fi pusă în aplicare, este necesar „în primul rând să se țină cont că există o deficiență majoră de specialiști în Medicina de familie. Pe de altă parte, este nevoie de câteva modificări legislative, atât în ceea ce privește organizarea, cât și teritorializarea acestor unități medicale, pentru că există zone în țară în care sunt mai multe centre de permanență decât ar fi necesar și zone în care abia funcționează câteva, cum este județul Buzău, unde avem doar 3 astfel de centre. Sunt necesare, de asemenea, noi norme privind activitatea Centrelor de permenență, a Unităților de Primiri Urgențe și a serviciilor de Ambulanță, pentru că acum, spre exemplu, dacă ambulanța este solicitată de un pacient, este obligată să-l transporte la UPU, nu la Centrul de permanență, chiar dacă acest centru există. În plus, poate ar trebui o mai mare implicare și din partea autorităților locale, pentru că un medic, chiar dacă ar vrea să deservească mai multe localități, are nevoie de cabinete medicale în fiecare dintre acestea, iar din banii cabinetului nu poate suporta cheltuielile din mai multe puncte de lucru”, a explicat dr. Angela Mazdrag, președintele filialei Buzău a Patronatului Medicilor de Familie.