Rafila își consolidează apropierea de Ambulanță și îl ironizează pe Arafat
Prezent la Ședința Serviciilor Publice de Ambulanță de la Neptun, ministrul Sănătății a criticat faptul că „pompierii tratează pacienții” și l-a ironizat pe șeful DSU, despre care a spus că „probabil va fi primul om care o să calce pe Marte”, spunând că și juriștii Ministerului Sănătății pot coordona activitatea de urgență.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a reactivat o dispută mai veche pe care o are cu Raed Arafat, privind finanțarea și subordonarea Serviciilor de Urgență. Rafila și-a exprimat de nenumărate ori nemulțumirea față de faptul că Ambulanța și Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor sunt finanțate de Ministerul Sănătății (MS), dar sunt coordonate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) din cadrul Ministerului de Interne, dar n-a prea avut succes.
Aflat miercuri, la Neptun, unde în perioada 31 august-2 septembrie se desfășoară Ședința trimestrială a Serviciilor publice de Ambulanță și Consiliul Național al Federației Naționale Sindicale Ambulanța din România (FNSAR), ministrul a criticat faptul că pompierii tratează pacienții, referinu-se la activitatea SMURD. „E greu să angajezi medici în zona aceasta, e foarte greu să angajezi. Important e să găsim, totuși, niște persoane, care nu trebuie să fie neapărat medici. Dacă înțeleg legislația și specificul activității de medicină de urgență, cred că e important, pentru că dacă pacienții sunt tratați de pompieri, cred că și juriștii pot să gestioneze activitatea, organizarea activității medicinei de urgență, împreună cu noi, pentru că suntem câteva persoane acolo care știm despre ce e vorba”, a spus ministrul Rafila, citat de Digi24. Ironizându-l pe Arafat, Rafila a spus că acestuia „îi convine acea poziție unde integrează NATO, Ambulanța, dezastrele, în curând o să fie și NASA și probabil primul om care o să calce pe Marte”, strârnind râsete.
La rândul lor, sindicaliștii s-au plâns ministrului că au nevoie de autospeciale, multe dintre ambulanțele folosite acum fiind uzate fizic și moral și, prin urmare, depășite scopului de intervenție în urgență. I-au cerut, de asemenea, urgentarea publicării normelor de aplicare a Legii 5 privind pensionarea personalului operativ din cadrul Serviciilor de Ambulanță, precum și a reglementărilor referitoare la acordarea sporurilor, în condițiile creșterii volumului de activitate și a înmulțirii cazurilor de coronavirus, pe fondul noului val pandemic.
Totodată, sindicaliștii i-au cerut ministrului să găsească soluții la criza acută de medici urgentiști și, în condițiile în care asistenții medicali au preluat o parte din atribuțiunile medicilor, să identifice o cale legală pentru micșorarea diferenței de salarizare între medici și asistenții medicali.
Ministrului le-a promis reprezentanților Ambulanței că va încerca să le soluționeze revendicările, iar aceștia și-au reafurmat susținerea pentru „desprinderea” Ambulanței de DSU, agreată și în cadrul unei întâlniri avută la sfârșitul lunii mai cu Alexandru Rafila și membrii Comisiei de Medicină de Urgenţă şi Dezastre a Ministerului Sănătăţii, când au prezentat rezultatul unui referendum la care marea majoritate a membrilor FNSAR și-au exprimat dorința de a fi coordonați de MS.
În urmă cu o lună, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila declara într-o conferință de presă că „în ultimii opt ani, din păcate, pregătirea profesională în domeniul medicinei de urgenţă a fost în altă parte”.
Ministrul atrăgea atenția că toate „chestiunile acestea trebuie lămurite şi sunt de acord să îmi asum şi Ministerul Sănătăţii să îşi asume pregătirea profesională a tuturor categoriilor de profesionişti din sănătate, nu numai medicina de urgenţă. Lucrul acesta este clar, trebuie să se întâmple pregătirea în domeniul medicinei de urgenţă. Este clar o atribuţie a Ministerului Sănătăţii. Ne-o asumăm, dar trebuie să facem, probabil, şi anumite modificări legislative”.
Subliniind că „decizia în ceea ce priveşte modul de pregătire profesională a oamenilor care lucrează în sistemul de urgenţă – fie că discutăm de ambulanţă, fie că discutăm de Unităţile de Primiri Urgenţe – trebuie să revină Ministerului Sănătăţii. În momentul de faţă nu este la Ministerul Sănătăţii”. Rafila s spus că trebuie găsită o soluție „logică” la actuala situație.
De Ziua Națională a Ambulanței, când a premiat salvatorii din toată țara și le-a mulțumit „pentru tot efortul depus și pentru că aveți grijă de noi într-una dintre cele mai grele crize sanitare, pandemia de COVID-19!”, ministrul Sănătății a admis că este necesară dezvoltarea unei noi strategii de dezvoltare „a serviciilor de ambulanță, pentru că trebuie să avem momente de integrare atunci când sunt situații de urgență, catastrofe, accidente. Pe de altă parte, responsabilitatea este a Ministerului Sănătății în ceea ce privește asigurarea resursei umane, dezvoltarea și pregătirea și dotarea cu mijloace tehnice. În momentul de față există un deficit de ambulanțe care au sute de mii de kilometri, și e clar că lucru acesta trebuie corectat”, a declarat Alexandru Rafila, reiterând intenția de a trece Ambulanța de la Ministerul de Interne, la Ministerul Sănătății.
