Provocările majore din domeniul sănătăţii, pe agenda discuțiilor miniștrilor Sănătății din UE

Gestionarea pandemiei, vaccinarea împotriva COVID-19 și impactul asupra sistemelor de sănătate, dar și bunele practici în derularea studiilor clinice și asistența medicală pediatrică, între subiectele abordate la întâlnirea miniștrilor sănătății din UE.

Într-un context de pandemie, în care Uniunea Europeană a arătat necesitatea unei intervenţii comune în domeniul sănătăţii, cei 27 de miniştri ai sănătăţii din statele membre au discutat, în zilele de 9 și 10 februarie, la Lyon și Grenoble, despre modalităţile de facilitare a accesului la îngrijire pentru toţi, bazată pe o „Europă a sănătăţii”, ambiţioasă, în cadrul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, potrivit site-ului preşedinţiei franceze a Uniunii.

Prezent la eveniment, ministrul român al Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a subliniat importanța solidarității și cooperării la nivel european pentru combaterea pandemiei COVID-19, dar și în gestionarea altor probleme de sănătate publică, mai ales a celor cu impact transfrontalier.

„Pandemia de COVID-19 a evidențiat valoarea importantă a solidarității și cooperării. România susține eforturile de creștere a acoperirii vaccinale la nivel mondial. Guvernul României și-a dovedit solidaritatea cu alte țări, donând milioane de doze de vaccin Moldovei, Serbiei, Ucrainei, Egiptului, Vietnamului, Tunisiei și Coreei de Sud. Utilizarea extinsa a unui vaccin eficient și sigur împotriva COVID-19 în toate colțurile lumii reprezintă o piatră de temelie a răspunsului nostru la actuala pandemie” a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la Conferința comună a miniștrilor de Externe și ai Sănătății din Uniunea Europeană.

În cadrul unor întâlniri bilaterale cu miniștrii Sănătății din Austria, Bulgaria, Danemarca și Norvegia, ministrul Rafila și partenerii de dialog au discutat despre modul de colaborare în gestionarea pandemiei, vaccinarea împotriva COVID-19 și impactul asupra sistemelor de sănătate, dar și alte subiecte de interes, precum bunele practici în derularea studiilor clinice și asistența medicală pediatrică, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății (MS).

Pe agenda de lucru a Reuniunii Consiliului ministerial informal de sănătate au fost abordate subiectele actuale privind modul de intervenție și reziliență a sistemelor de sănătate publică în cazul crizelor de sănătate și dezvoltarea în comun a politicilor de creare a unei Uniuni a Sănătății. În prima zi a întâlnirii, participanții au discutat despre răspunsul Uniunii la provocările majore actuale și viitoare ale sănătății globale, în prezența vicepreședintelui Comisiei Europene responsabil cu „promovarea modului de viață” Margaritis Schinas, comisarul pentru sănătate și Siguranța Alimentelor, Stella Kyriakides, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), dr. Tedros Ghebreyesus și directorul Regiunii Europene a OMS, dr. Hans Kluge.

Oficialii din statele membre au valorificat oportunitatea de a discuta despre acțiunile derulate de UE în sprijinul statelor în dezvoltare pentru favorizarea accesului echitabil la medicamente în contextul COVID-19, dar și pentru consolidarea sistemelor sanitare naționale.

În cadrul Reuniunii informale a miniștrilor Sănătății din UE organizate la Grenoble, ministrul Rafila a evidențiat că una dintre lecțiile învățate în pandemie trebuie să fie intensificarea abordării multisectoriale a problemelor de sănătate publică, mai ales a celor cu impact transfrontalier.

„Trebuie să învățăm lecțiile potrivite din criza COVID-19 și să ne angajăm într-o cooperare europeană consolidată pentru a ne asigura că sistemele noastre de sănătate devin mai puternice și mai pregătite pentru astfel de crize. Următoarea amenintare pe termen mediu va fi cu siguranță legată de rezistența la antimicrobiene (AMR), care poate afecta multe dintre progresele din medicină și poate sta la originea unui număr mare de decese. Statele membre trebuie să își coordoneze acțiunile pentru a reduce utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor, să colaboreze pentru a dezvolta noi antibiotice și să integreze abordarea „One Health”, între sănătatea umană, cea animală și mediu”, a adăugat ministrul român al Sănătății.

În afara continuării cooperării cu privire la combaterea COVID-19, UE doreşte să valorifice lecţiile învăţate în timpul crizei şi să creeze condiţii mai bune pentru a răspunde provocărilor viitoare (cum ar fi creşterea rezistenţei la antimicrobiene), iar între prioritățile identificate pentru consolidarea uniunii europene a sănătăţii sunt soluţiile inovatoare pentru sisteme de sănătate reziliente, accesibilitatea şi disponibilitatea medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, sănătatea la nivel mondial şi lupta împotriva cancerului.

Sursă foto: Ministerul Sănătății