Strategia Națională de Control al Cancerului, aproape finalizată

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunțat că documentul prevede screeing-ul și vaccinarea între elementele cheie ale strategiei, iar medicii de familie vor avea un rol important în acest demers, ca parte a prevenției în sănătate.

 

Gândită ca parte a Planului european de control al cancerului, Strategia de Control al Cancerului din România este aproape finalizată și conține „programe care se dezvoltă regional, ar trebui să se dezvolte naţional. Cred că cel mai important este să reuşim să schimbăm mentalităţi. Putem să avem programe desfăşurate la nivel naţional şi ele să nu fie accesate de populaţie şi atunci trebuie să lucrăm în zona de educaţie pentru sănătate, astfel încât oamenii să înţeleagă că aceste comportamente preventive le sunt utile nu numai pentru depistarea precoce a cancerului, ci şi pentru multe alte patologii cu care ne confruntăm”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, într-o conferință de presă, organizată cu ocazia participării la u eveniment organizat de Fundația „Renașterea”, cu sprijinul MSD, în ziua dedicată depistării precoce a afecțiunilor oncologice, din cadrul Săptămânii Europene de Luptă împotriva Cancerului, marcată în fiecare an în perioada 25-31 mai, și care anul acesta se concentrează pe rolul care îi revine fiecărui „actor” implicat în accelerarea implementării Planului European de Combatere a Cancerului (#EUCancerPlan).

 

Pentru a atrage atenția asupra acestei probleme de sănătate publică, cu impact tot mai mare în societatea românească, voluntarii celor două organizații au desenat 98.000 de fundițe colorate pe trotuarul din fața Palatului Parlamentului, fiecare simbolizând un gând de susținere pentru fiecare din cei 98.000 de români diagnosticați cu o formă de cancer în fiecare an.

„România are de făcut pași importanți pentru a se apropia de alte țări europene în privința indicatorilor de morbiditate și mortalitate prin cancer. Pilonii esențiali pentru un mai bun control al bolii sunt prevenția, screeningul, diagnosticul prompt și de calitate, tratamentul adecvat și măsurile de susținere a calității vieții. Acești piloni pot fi ranforsați și de un nivel mai bun de literație privind cancerul în rândul populației.   Sperăm că autoritățile din România vor face pașii necesari pentru actualizarea cadrului de politici publice naționale, adaptate la realitățile țării noastre, care să ne aducă în linia obiectivelor ambițioase asumate la nivel european prin Planul European de Combatere a Cancerului”, a spus Mihaela Geoană, președintele Fundației Renașterea.

 

Ministrul Sănătății a subliniat că printre componentele-cheie ale Strategia de Control al Cancerului se numără programele de screening şi vaccinarea, care trebuie extinse pentru a reduce povara mai multor forme de cancer, a subliniat ministrul, amintind că „avem programe de screening pentru cancer de col uterin, cancerul mamar şi cancerul colorectal. Utilizarea vaccinării anti-HPV, mai ales la fete, dar nu putem exclude nici băieţii din această vaccinarea, vaccinarea împotriva hepatitei B duc la reducerea poverii acestor câtorva forme de cancer care sunt importante şi care creează nu numai mare mortalitate, ci şi foarte multă suferinţă”.

Medicii de familie, care parte a prevenției în sănătate, trebuie să fie parte integrantă a acestui demers, iar accesul la pachetul de servicii preventive trebuie încurajat, a mai spus Rafila, care a precizat că „accesul la servicii medicale de asistenţă medicală primară şi mă refer aici la pachetul de servicii preventive trebuie încurajat şi financiar sau prin alte metode de natură administrativă, astfel încât acest efort pe care încercăm să îl facem la Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu organizaţii ale societăţii civile care îşi desfăşoară de foarte mulţi ani cu multă vizibilitate şi eficienţă astfel de programe, să aibă un impact asupra reducerii morbidităţii şi mortalităţii”.

 

În ianuarie, Administrația Prezidențială a lansat un Plan Național de Combatere a Cancerului, care urmează să fie depus în viitorul apropiat în Parlament, sub formă de inițiativă legislativă. Prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al Planului Național de Combatere a Cancerului, a anunțat că Legea Cancerului este deja pregătită pentru a trece prin Parlament, iar săptămâna aceasta ar putea ajunge pe circuitul parlamentar, posibil chiar în procedură de urgență. „Această urgență rezidă, pe lângă beneficiile pentru pacienți, și din posbilitatea de a accesa fonduri europene”, a spus parlamentarul medic oncolog, precizând că ulterior, legislația secundară va fi elaborată de specialiștii Ministerului Sănătății.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) a remarcat „pentru prima oară, o solidaritate nemaiîntâlnită, politic vorbind, în Parlamentul României, pentru construirea Planului Național de Combatere a Cancerului, care acum este pe circuitul de legiferare la Camera Deputaților”, iar speranțele pacienților „de-abia acum au început să se ivească, deoarece vorbim de un Plan Național de Cancer pe care îl cerem de 21 de ani și care, în sfârșit, este conturat și va fi implementat până la sfârșitul acestui an”.

 

În cadrul proiectului „Împreună Învingem Cancerul”, coordonat de „Politici de Sănătate”, autoritățile din România, pacienții, medicii și reprezentanții industriei farma s-au așezat la aceeași masă, pentru a găsi împreună soluții de îmbunătățire a managementului afecțiunilor oncologice și hemato-oncologice.

Conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială a amintit că „Președintele României a atras public atenția, în mai multe rânduri, asupra necesității de a promova politici inclusive și echitabile care să reducă decalajele de acces și îngrijire perpetuate decenii întregi”. Consilierul prezidențial a constatat că, în acest an, Săptămâna europeană a cancerului „găsește România puternic ancorată unei schimbări de paradigmă, care ne poziționează în primele linii ale luptei împotriva cancerului la nivel european. Ne bucură faptul că eforturile consistente pentru diminuarea poverii cancerului din ultima perioadă urmăresc o asumare extinsă a acestui apel”.

 

Medicul Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de luptă împotriva Cancerului și Comisia de Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a precizat că sunt 4 miliarde de euro disponibile pentru lupta împotriva cancerului, cea mai mare sumă din istoria UE. „Programele naționale de screening ar trebui să devină complet funcționale de anul viitor. Tot din 2023, pacienții ar putea să își deconteze testările genetice,  iar până în 2024 ar putea fi finanțate îngrijirile paliative. În lipsa acțiunii concrete, se estimează că până în anul 2035, numărul cazurilor de cancer va crește cu aproape 25% în toată Europa, cancerul devenind principala cauză de deces în UE, cu un impact bugetar anual de 100 de miliarde de euro”, a arătat europarlamentarul.

Conf. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), susține că „programarea pacientului diagnosticat cu cancer în maximum 5 zile de la prezentarea biletului de trimitere la furnizorul de investigații paraclinice ne va ajuta să reducem timpii de așteptare. Prin introducerea cuantificării și rambursării pachetelor de consultații preventive în asistența medicală primară, suntem convinși că va crește atât interesul medicilor de familie pentru medicina preventivă, cât și aderența asiguraților noștri la practicarea unor comportamente sănătoase de viață”.

 

La rândul său, dr. farm. Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) a subliniat că peste 40% din medicamentele nou dezvoltate astăzi și care solicită aprobarea Agenției Europene pentru Medicamente sunt terapii oncologice, iar pacienții români trebuie să aibă acces neîngrădit și neîntârziat la acestea. „ANMDMR este parte importantă în ceea ce numim <drumul medicamentului> în România, prin evaluarea dosarelor în oncologie și nu numai. În anii 2021 și 2022 au fost aprobate, prin cinci Hotărâri de Guvern, 29 de molecule noi sau extindere de indicație, pe aria oncologie, și ne concentrăm în continuare pe reducerea timpilor de evaluare, pentru un acces mai bun la tratament al pacienților cu afecțiuni cronice”.

Alina Culcea, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, subliniază că „medicamentele oncologice inovatoare au permis creșterea speranței de viață și a calității acesteia pentru pacienții cu cancer”, iar ARPIM, prin cele 27 de companii farmaceutice inovatoare ce activează în România, este un partener de încredere al autorităților, al profesioniștilor din domeniul medical și al asociațiilor de pacienți, în lupta împotriva cancerului.

 

Conf. dr. Dégi László Csaba, director Societatea Internațională de Psiho-Oncologie (IPOS) și European Cancer Organisation (ECCO), atrage atenția că persoanele afectate de bolile maligne sunt au „o realitate psiho-socială complexă și nevoi psiho-sociale legate de experiența cancerului. În această săptămână, trebuie să înțelegem faptul că lupta împotriva cancerului este egală cu creșterea șanselor de supraviețuire. Iar această supraviețuire nu poate fi înțeleasă fără un sistem național de sprijin psihologic și social pentru persoanele afectate de cancer, pentru supraviețuitorii bolii și aparținători. Fără meserii acreditate de psiho- oncolog și de asistent social cu competențe în oncologie nu putem vorbi despre măsuri realiste care să poată fi implementate în viața de zi cu zi a bolnavilor”.

În același timp, medicul Cristina Berteanu, director Neolife România, membru fondator și vicepreședinte al Asociației ROZ, amintește că alături de mulți dintre colegii săi domeniul medical și de pacienți supraviețuitori ai cancerului a reușit să transforme afirmația „cancerul nu este o sentință” într-o profesiune de credință a prezentului și viitorului. „Ne-am luat cu toții angajamentul de a acorda prioritate cancerului, de a crea strategii inovatoare menite să răspundă necesităților în vederea îmbunătățirea accesului la diagnostic și tratament, de a ne investi resursele pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților”, subliniază medicul.