Fenomenul de îmbătrânire a populației, tot mai accentuat în România
Ultimele date demografice publicate de Institutul Național de Statistică (INS), indică o scădere a populației tinere în ultimul an, coroborată cu o creștere mai accentuată a numărului de persoane vârstnice.
În România continuă să se mențină un spor natural negativ, determinat de faptul că numărul nașterilor este mult mai mic decât cel al deceselor, ceea de înseamnă că populația este în scădere. Acest trend a continuat și pe parcursul anului trecut, după cum reiese din datele recente date publicității de INS, de această dată statisticienii atrăgând atenția și asupra fenomenului de îmbătrânire demografică, fenomen ce s-a accentuat în perioada analizată.
Astfel la începutul anului precedent, populația României era de 19.414.000 de locuitori, dintre care 53,9% locuiesc în mediul urban. Comparativ cu 1 ianuarie 2018, la 1 ianuarie 2019, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere de 0 – 14 ani cu 10.200 persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,7% în totalul populaţiei rezidente. În același timp, se constată creșterea ponderii populației vârstnice de 65 de ani şi peste, de la 18,2% la 18,5%, ceea ce înseamnă o diferență 46.100 persoane de la începutul lui 2018, la debutul anului trecut. Populaţia adultă, de 15-64 de ani, reprezintă 65,8% din total, în scădere cu 152.000 persoane faţă de începutul anului 2018. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 de ani, 35-39 de ani, 40-44 de ani, 45-49 de ani şi 50-54 de ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 de ani, 20-24 de ani, 25-29 de ani, 55-59 de ani şi 60-64 de ani.
Un aspect mai îmbucurător îl constituie faptul că speranța de viață a crescut ușor, ajungând la 75,99 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, iar femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,08 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2019, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,02 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină – 3,48 ani – faţă de cea feminină – 1,84 ani.
În ceea ce privește sporul natural, acesta continuă să fie negativ, diferența dintre numărul deceselor și cel al nașterilor fiind de 73.600 de persoane. Fenomenul se manifestă în toate regiunile tării, fiind mai accentuat zona Muntenia Sud, regiunea Sud-Est, Sud-Vest Oltenia şi Nord-Est. La polul opus, cea mai mică diferență între decese și nașteri se înregistrează în zona București-Ilfov.
Vârsta medie populației a fost de 42,1 ani la începutul anului trecut, însă statisticile indică faptul că indicele de îmbătrânire demografică este în continuă creștere, ajungând de la 80,6 vârstnici la suta de persoane tinere, atât cât era la începutul anului 2014, la 118,2 vârstnici la 100 de tineri. Se estimează astfel că numărul populaţiei tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane de persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane de persoane comparativ cu 3,53 milioane, câte sunt în prezent.
În ceea ce privește populația vârstnică, până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populaţia de 65 de ani şi peste va ajunge în atunci la 3,75 de milioane de persoane, urmat de un trend uşor descendent, estimându-se că segmentul populaţiei vârstnice va fi în anul 2060 la 3,73 de milioane de persoane, comparativ cu 3,60 de milioane de persoane la 1 ianuarie 2019.
Principalii factori care au dus la scăderea populației și la accelerarea fenomenului de îmbătrânire demografică sunt căderea natalităţii, migraţia internaţională și schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite.