Sporul natural negativ și emigrația, principalii factori pentru scăderea populației României
Dacă lucrurile vor continua în ritmul prezentat de INS pentru anul 2020, în curând se va ajunge sub pragul de 19 milioane de locuitori.
Populația României a scăzut cu 140.000 de persoane, în ultimul an. Peste 4 milioane de locuitori a pierdut România în ultimii 30 de ani, pe cale naturală (natalitatea mai mică decât mortalitatea) sau prin migrație internațională (mulți români au ales să rămână definitiv în țările în care au mers la studii sau pentru a lucra). În 1989, România avea peste 23 de milioane de locuitori, iar la 1 ianuarie 2021 mai erau puțin peste 19 milioane de rezidenți.
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat, astăzi, raportul referitor la populația rezidentă a României la începutul acestui an. Datele INS atestă că numărul românilor a continuat să scadă, așa cum se întâmplă an de an. Principala cauza a acestui fenomen continuă să fie sporul natural negativ, dat de faptul că numărul nașterilor este în fiecare an mai mic decât al deceselor. Dacă înainte de 1989 se nășteau, anual, aproximativ 360.000 de copii, în 2020 s-a ajuns abia la 180.000 de nou născuți. În plus, numărul persoanelor decedate a fost cu 120.723 mai mare decât cel al nașterilor, pe parcursul anului anterior.
Un alt fenomen care contribuie semnificativ la diminuarea populației este emigrarea. Tot mai mulți români care merg în străinătate pentru a munci sau pentru a studia, rămân definitiv în aceste țări, atrași ce condițiile mai bune de trai, în comparație cu cele de acasă.
Din cauza acestor două fenomene majore, populația rezidentă din România era la începutul acestui an de 19.186 000 de locuitori, cu 142.600 de persoane mai puțin față de începutul lui 2020. La aceeași dată, România avea însă 22.100.000 după domiciliu, ceea ce înseamnă că peste 3 milioane de români sunt plecați în străinătate de mai mult de un an.
Dintre cele 19,186 milioane de persoane câte au mai rămas în România (aici intră și românii plecați în străinătate de mai puțin de 12 luni), în mediul urban locuiesc 10,286 milioane, în scădere cu 1,6% faţă 1 ianuarie 2020.
Datele INS mai arată că populația României rămâne în continuare predominant feminină, femeile reprezentând 51% din totalul locuitorilor, ceea ce, tradus în cifre, înseamnă 9,795 de milioane de persoane. Și în acest caz, însă, se constată o scădere cu 0,7% față de începutul anului trecut.
INS menţionează că România continuă să fie o ţară de emigrare, acest fenomen constituind cea de-a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2020 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu aproape 29.000 persoane. În cursul anului trecut, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile fiind vorba de un procent de 54,1% din totalul emigrărilor.
Un alt fenomen îngrijorător la care face referire raportul INS este îmbătrânirea demografică, aceasta continuând să se adâncească pe parcursul anului trecut, ceea ce înseamnă că a crescut ponderea populației peste 65 de ani, indicele de îmbătrânire demografică ajungând de la 120,8 la 1 ianuarie 2020, la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2021.
Ponderea populaţiei de 0-14 ani a înregistrat o scădere de 0,1% (de la 15,7% în 2020 la 15,6% la 1 ianuarie 2021), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste această vârstă a înregistrat, în totalul populaţiei, o creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 18,9% în 2020 la 19,3% la 1 ianuarie 2021).
Raportul de dependenţă demografică a crescut, astfel, de la 53 la 1 ianuarie 2020, la 53,6 persoane (copii și vârstnici) la 100 persoane adulte la 1 ianuarie 2021, adică mai mult de jumătate din populație este dependentă de populația activă, care scade în fiecare an.
