Guvernul se împrumută de la Banca Mondială pentru a investi în medicina de familie

În acest mod, procentul alocat medicilor de familie ar putea crește de la 6,5% la 10%, aceștia beneficiind astfel de fondurile de care au nevoie.

 

În cadrul Conferinței Medicilor de Familie, care a avut loc ieri, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, și cel al Finanțelor, Eugen Teodorovici, au făcut o serie de promisiuni în ceea ce privește latura financiară, principala veste bună pentru specialiștii care activează în acest sector fiind aceea că procentul de 6,5% din bugetul Sănătății, care le este alocat, ar putea fi majorat la 10%, așa cum solicită aceștia. În acest scop, ar urma să se facă un împrumut de la Banca Mondială, în valoare de circa 800 de milioane de euro, negocieri în acest sens fiind demarate deja de către Ministerul de Finanțe, căruia îi aparține această inițiativă.

Sorina Pintea a precizat că, datorită creșterii bugetului alocat Sănătății în acest an, suma totală ce revine Medicinei de Familie va fi cu aproximativ 25% mai mare decât cea din anul precedent, însă chiar și așa, medicii sunt nemulțumiți reclamând în numeroase rânduri că fondurile ce le sunt puse la dispoziție sunt insuficiente și că ar fi nevoie ca acestui sector să i se aloce cel puțin 10% din bugetul Sănătății. Diferența ar consta în cei aproximativ 800 de milioane de euro pe care Ministerul de Finanțe vrea să îi împrumute de la Banca Mondială.

„Chiar ne preocupă medicina de familie, şi în afară de ceea ce s-a făcut până acum, adică creşterea bugetului pentru medicina de familie cu aproximativ 25% anul acesta am înţeles că este nevoie de o creştere a procentului alocat pentru medicina de familie de la 6,5% cât este acum la 10%. Guvernul va susţine acest lucru printr-un împrumut pe care Ministerul Finanţelor îl negociază cu Banca Mondială de aproximativ 800 de milioane de euro”, a anunțat Sorina Pintea în cadrul dezabaterii.

 

Cea mai mare parte din aceasta sumă ar urma să fie destinată plății serviciilor suplimentare efectuate de medicii de familie. Astfel, aceștia vor putea acorda servicii medicale inclusiv pentru persoanele neasigurate. Practic, vor fi plătite toate serviciile pe care medicii de familie le fac și acum, dar fără a fi plătiți, acesta fiind unul din principalele motive de nemulțumire cu care reprezentanții lor s-au adresat în numeroase rânduri autorităților.

La rândul său, ministrul Eugen Teodorovici, prezent la aceeași dezbatere, a precizat că pe lângă plata serviciilor, din banii proveniți de la Banca Mondială se vor putea achiziționa și diferite echipamente și alte dotări pentru cabinete și chiar ambulanțe, scopul urmărit fiind degrevarea spitalelor județene. „Banii se vor putea investi de la echipamente, dotări ale cabinetelor acestor medici, pregătirea personalului medical, de care au nevoie pentru a presta acele activităţi şi chiar şi în ambulanţe, astfel ca până la final de an, să se poată finanţa foarte eficient. Întărim partea de medicină preventivă, degrevăm spitalele judeţene. Se va acorda un prim ajutor medical la nivelul medicului de familie, care să aibă şi dotarea necesară, pregătirea necesară şi sprijinul financiar şi nu numai pentru a face acest lucru”, a explicat ministrul de Finanțe.

Acesta a mai promis că în cursul anului 2019 va fi începută construcția a două spitale regionale, la Constanța și Craiova, cu fonduri provenite de la Ministerul Apărării Naționale, spitale care „vor fi atât publice, cât şi cu caracter militar, fiind în două zone în care există baze militare NATO”.

 

Tot legat de medicina de familie, la jumătatea acestei săptămâni, Camera Deputaților a aprobat, în calitate de for decizional, un proiect ce vizează modificarea Legii sănătății. Conform noilor prevederi, cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru în altă unitate administrativ-teritorială, unde nu funcţionează un alt cabinet medical în specialitatea medicină de familie, dacă medicul care solicită acest lucru poate asigura un program fracţionat de cel puțin 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma de bază. Decizia este motivată de lipsa medicilor de familie din mai multe localități din țară, iar în cazul în care vor exista mai multe solicitări pentru aceeași zonă, prioritate va avea medicul cu cei mai puțini pacienți înscriși pe listă.

„În cele două puncte secundare de lucru, medicul poate asigura un program de zece ore pe săptămână pe punct de lucru, încadrându-se în programul de jumătate de normă reglementat de legislaţia actuală. Lipsa de medici de familie din peste 500 de comune justifică această modificare. Impunerea deschiderii unui punct de lucru secundar situat la mai puţin de 15 km faţă de cabinetul propriu nu se justifică, întrucât decizia aparţine în exclusivitate medicului de familie care doreşte să deschidă un punct de lucru şi această dorinţă nu poate şi nici nu trebuie să fie îngrădită de legislaţie, în condiţiile în care avem o lipsă de 500 de medici de familie în aceste comune şi modificarea legislativă oricum include restricţia de a avea posibilitatea deschiderii unui punct de lucru numai şi numai în comunele unde nu există cabinet de medicină de familie. Toate cabinetele şi punctele secundare de lucru vor aparţine de aceeaşi CJAS la nivel judeţean, astfel nu o să se întâmpine nicio problemă de finanţare sau stabilire corectă a programului de lucru” se arată în raportul ce a însoțit acest proiect.

 

Referitor la acest act normativ, deputatul buzoian Sebastian Radu, membru în Comisia de Sănătate a Camerei, spune că adoptarea acestei modificări a legii 95/2006 reprezintă o inițiativă care va aduce multe beneficii sistemului medical și cetățenilor.

„Se poate acorda în sfârșit o șansă multor pacienți să beneficieze de serviciile unui medic de familie. În mai multe zone din țară este o nevoie acută în acest sens, avem o lipsă de aproximativ 500 de medici. În județul Buzău, de exemplu, 11 comune nu au medic de familie propriu dar, conform datelor Casei Județene de Asigurări de Sănătate, deficitul este de 36 de cadre medicale. Vorbim despre câteva zeci de mii de buzoieni care vor putea merge mai des la medic fără să parcurgă zeci de kilometri pentru asta”, subliniază deputatul social-democrat buzoian.

Proiectul de act normativ a avut ca scop corectarea unor reglementări din Decizia nr. 8/2013 a Colegiului Medicilor din România care prevedeau că, în situația în care distanța dintre sediul principal al unui cabinet de medicină de familie și punctul de lucru este mai mare de 15 km, serviciile trebuie asigurate de un alt medic angajat.

Sebastian Radu crede că așa cum medicii din alte specialități pot presta servicii în cabinetele private proprii, suplimentar față de norma de bază, câte 3,5 ore pe zi, „mi se pare firesc să acordăm această posibilitate și medicilor de familie. Degrevăm astfel și unitățile de primiri urgențe, la care de multe ori apelează cei care nu au acces la medic de familie. De asemenea, pentru a ne asigura că nu vor exista diferende în privința modului de ocupare a unui post liber, s-a introdus criteriul ca în cazul în care sunt mai multe solicitări, prioritate are medicul cu cel mai mic număr de pacienți pe listă”.