INSP a actualizat definiția de caz și algoritmul de testare pentru Covid-19

Decizia vine ca urmare a numărului mare de infectări intracomunitare, a creșterii numărului pacienților internați la Terapie Intensivă, dar și a numărului mare de decese din ultimele două săptămâni.

 

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) anunță că a actualizat definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

Caz suspect este orice persoană cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) sau orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie, dar şi orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte), se arată în documentul publicat pe site-ul oficial al instituției.

„Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV2”, se arată în documentul amintit.

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1) și de argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

 

Cazul COVID-19 comunitar prezintă simptome la internare sau debut în primele 48 de ore după internare, ori acestea debutează în zilele 3-7 după internare şi există o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare);

Cazulul COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM) debutează după 48 ore de la internare şi există o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale și tot în această categorie intră cazurile personalului medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare.

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi: IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;  cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM;

Caz confirmat este o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

 

Contactul direct este definit ca:

* Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

* Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

* Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

* Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;

* Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sală de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

* Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie;

Personalul medical care a purtat echipamentul de protecţie corespunzător tipului de îngrijire acordată nu este considerat contact direct.

 

Decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 – traumatism, hemoragie acută majoră etc – şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente – cancer, afecţiuni hematologice etc. – şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

„Cazurile confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronşic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID. În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia”, se menţionează în documentul INS.

 

Au prioritate la testarea pentru COVID-19 persoanele simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz și contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate.

Înainte de procedura de transplant, pacienții (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice vor fi tetstați cu 48 de ore înainte de procedură, iar pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor vor beneficia de 2 teste, la interval de 24 de ore înaintea fiecărei internări, din perioada de monitorizare post-transplant.

Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant în centrele de prelevare vor fi la rândul lor testate, la fiecare 2 saptamani.

Pacienţii asimptomatici cu imunosupresie, în contextul bolii sau indusă medicamentos, sunt testați cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital.

 

Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie vor fi testați cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare.

Pacienții oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie vor fi la rândul lor testați înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei.

Pacienții oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei.

În cazul pacienților oncologici copii care se internează cu însoțitor, se testează și însoțitorul.

Pacienti hemodializaţi asimptomatici se testează de 2 ori pe lună, iar pacienti hemodializaţi simptomatici sunt, de asemenea, testați.

Persoanele instituționalizate asimptomatice vor fi, la rândul lor, testate de 2 ori pe lună, la fel și personalul de îngrijire din centre rezidențiale.

Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat se testează în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice (caz în care se testează imediat ce apar simptome).

 

Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat se testează în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.

„ În perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard. Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare impuse şi pentru restul persoanelor infectate”, menționează  INS. Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare. Buletinele de analiză cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului şi INSP şi se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.

În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.