Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat definiţiile de caz pentru noul coronavirus
Totodată, INSP a actualizat lista cu persoanele cărora li se recomandă testarea cu prioritate pentru depistarea virusului SARS-CoV-2, în care sunt incluse 13 categorii de persoane.
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a reactualizat definițiile de caz pentru COVID-19 și lista pentru care se recomandă testarea RT-PCR cu prioritate.
Potrivit noilor definiţii, caz suspect este considerată orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse sau orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee, anorexie/greţuri/vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate sau orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie. De asemenea, este considerată suspectă şi orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) care prezintă febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiratiei) şi care are nevoie de spitalizare peste noapte.
Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.
Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid şi eficient, supravegherea epidemiologică a contacţilor, implementarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei, precum şi colectarea informaţiilor epidemiologice şi clinice relevante. Totodată, INSP recomandă testarea tuturor contacților direcți simptomatici ai cazurilor confirmate.
Caz probabil este acela al unui pacient care întrunește criteriile clinice de mai sus și este contact al unui caz confirmat sau care are legătură epidemiologică cu un focar sau cu cel puțin un caz confirmat. Tot caz probabil poate fi cazul suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19 (de ex: opacități neclare, frecvent rotunde, cu distributie periferică inferioară). Mai poate fi un caz probabil adultul decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficiență respiratorie care a precedat decesul și care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz confirmat. Caz confirmat este și persoana cu confirmare în laborator a infecței cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele și simptomele clinice.
Contact direct este persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19; persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igienă ulterioară a mâinilor); persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă); persoana care a avut contact față în față cu un caz de COVID-19 la o distanță mai mică de 2 m și cu o durată de minimum 15 minute; persoana care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sală de clasă, sală de ședințe, sala de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute și la o distanță mai mică de 2 m; persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție. Legatura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.
Persoana care a purtat masca/echipamentul de protecție corespunzător și a respectat distanțarea fizică nu este considerată contact direct.
Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenței medicale (IAAM), în funcție de numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidențial de ședere prelungită (ziua 1) și de argumentele din investigația epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenența cazului la focare de infecții cu una sau alta dintre origini).
Caz COVID-19 comunitar este cel cu simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare; debut în zilele 3-7 după internare și o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenență la un focar de cazuri comunitare).
Caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM) este cazul cu debut după 48 ore de la internare și o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenței medicale, precum și cazurile la personalul medico-sanitar și auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare.
Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi IAAM dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare sau cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM.
Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz în parte.
Decesul COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu exceptia situatiilor in care exista o alta cauza clara de deces care nu poate fi in relatie cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acuta majora, etc) si la care nu a existat o perioada de recuperare completa intre boala si momentul decesului.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afectiuni hematologice etc.) si COVID-19 trebuie raportata ca si cauza a decesului, independent de conditiile medicale preexistente care se supecteaza ca au favorizat evolutia severa a COVID-19.
Cele 13 categorii de persoane pentru care INSP recomandă testarea sunt:
1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar şi auxiliar, conform definiţiei de caz;
2. Contacţi direcţi simptomatici ai cazurilor confirmate;
3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;
4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplasează de la centrul de transplant în centrele de prelevare – la fiecare 2 săptămâni;
5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital;
6. Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie;
7. Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenţiei/manoperei;
8. Pacienţi hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună;
9. Pacienţi hemodializaţi simptomatici;
10. Persoane instituţionalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;
11. Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – săptămânal;
12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;
13. Personal medico-sanitar şi auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.
INSP precizează că buletinele de analiză cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, directia de sănătate publică de apartenență a cazului și INSP și se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate. În aceste cazuri, unitățile sanitare își vor efectua propria anchetă epidemiologică și vor adopta măsuri de limitare a infecției, acțiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcției de sănătate publică a județului de apartenență a cazului.
Pe site-ul Ministerului Sănătăţii este publicată lista unităților care realizează testarea RT-PCR pentru stabilirea diagnosticului de sindrom respirator acut sever determinat de noul coronavirus cu laboratoarele acreditate (adrese/numere de contact), conform prevederilor legale în vigoare.
Potrivit MS, toate unităţile acreditate de către Ministerul Sănătăţii să realizeze diagnosticul prin metoda RT-PCR au obligaţia de a asigura cu prioritate diagnosticul pentru pacienţii din unităţile sanitare, persoanele suspecte din cadrul anchetelor epidemiologice, precum şi a persoanelor din grupurile de risc, conform metodologiei Institutului Naţional de Sănătate Publică- Centrului Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile. „Având în vedere situaţia epidemiologică la nivel naţional, unităţile vor decide condiţiile în care pot răspunde solicitărilor de testare suplimentară, la cerere şi pot stabili costul testului”, mai arată oficialii din Sănătate.
În România au fost efectuate, până joi, 15 octombrie 2020, aproape 2,8 milioane de teste pentru depistarea infectării cu noul coronavirus, cele mai multe dintre acestea fiind incluse în Programul național de testare, decontat de guvern.