ITM Buzău continuă campania „Locuri de muncă sănătoase, prin managementul substanțelor periculoase”
În luna august, inspectorii de muncă vor desfășura controale la agenții economici care utilizează aceste substanțe în procesele tehnologice.
Campania prin care Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă și-a propus să crească gradul de conștientizare cu privire la riscurile substanțelor periculoase la locul de muncă, dar și să promoveze o cultură a prevenirii riscurilor, se apropie de final.
„Expunerea la substanțe periculoase în cadrul locurilor de muncă este mult mai des întâlnită decât își închipuie majoritatea oamenilor. Aceste substanțe pot cauza o mare varietate de probleme de sănătate și de boli, dar pot genera și riscuri privind securitatea în muncă. Prin campania „Locuri de muncă sănătoase prin managementul substantelor periculoase” din 2018-2019, dorim să contribuim la asigurarea unui mediu de lucru sănătos și productiv. Managementul eficient al riscurilor pentru siguranță și sănătate la locul de muncă este benefic pentru toți factorii implicați: angajați, angajatori, societate. Un management eficient al expunerii la substanțe periculoase la locul de muncă este posibil numai dacă toată lumea este bine informată cu privire la riscurile și măsurile care pot fi luate pentru prevenirea lor. Un factor major de succes în prevenirea accidentelor și afectarea sănătății la locul de munca îl reprezintă crearea unei culturi de prevenire a riscurilor, în care toți înteleg că siguranța și sănătatea sunt importante”, explică Cecilia Manolescu, inspector șef ITM Buzău.
Cecilia Manolescu
Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța prevenirii riscurilor prezentate de substanțele periculoase, ITM Buzău a desfășurat, în 2018, acțiuni de informare și control privind modul de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă, pentru asigurarea protecției lucrătorilor impotriva riscurilor legate de substanțele periculoase, în special la producătorii de substanțe chimice periculoase. Aceste acțiuni au relevat necesitatea continuării și aprofundării acțiunilor de informare și control, astfel că, în 2019, acțiunile inspectorilor de muncă i-au vizat pe agenții economici care utilizează astfel de substanțe în procesul de producție. „Acțiunea s-a concentrat, într-o primă etapă, pe informarea angajatorilor și efectuarea controalelor programate, care se va încheia în luna august. La sesiunile de informare organizate de ITM Buzău au participat reprezentanții a 23 de agenți economici care desfășoară activități din industria prelucrătoare și care utilizează substanțe periculoase în procesele tehnologice. În a doua etapă, care se va desfășura în luna noiembrie, se va verifica modul de realizare a măsurilor dispuse în etapa de control”, a precizat Cecilia Manolescu.
Șefa ITM arată că scopul acestor acțiuni este acela de a promova evaluarea riscurilor, prin oferirea de informații cu privire la instrumentele practice și prin crearea de ocazii de a face schimb de bune practici, cu accent în mod special pe eliminarea sau înlocuirea substanțelor periculoase utilizate la locul de muncă și pe instituirea unei ierarhii a măsurilor de prevenire, astfel încât să se aleagă întotdeauna cel mai eficient tip de măsuri.
Totodată, se urmărește sporirea gradului de conștientizare cu privire la riscurile legate de expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă, prin sprijinirea schimbului de bune practici.
De aceea, se adresează categoriilor de lucrători cu nevoi specifice și celor expuși unui nivel mai ridicat de riscuri, prin furnizarea unor informații adaptate și a unor exemple de bune practici. „Riscurile pot fi mai mari în cazul lucrătorilor lipsiți de experiență, neinformați sau mai vulnerabili din punct de vedere fizic, al celor care își schimbă frecvent locul de muncă sau lucrează în sectoare în care problema este puțin cunoscută sau al celor cu sensibilități fiziologice mai mari sau diferite (cum este cazul ucenicilor tineri sau al diferențelor dintre bărbați și femei)”, mai spune șefa ITM.
Nu în ultimul rând, se urmărește creștera nivelului de cunoaștere a cadrului legislativ în vigoare, atât pentru protejarea lucrătorilor cât și a afacerilor, precum și evidențierea evoluției politicilor din domeniu.
Accidentele, bolile profesionale și decesele sunt asociate, de asemenea, cu diferite tipuri de costuri. În primul rând, există costuri directe, cum ar fi costurile de asistență medicală. De asemenea, există costuri care rezultă din pierderile de productivitate și din scăderea producției. Apoi, există costuri asociate cu impactul asupra bunăstării umane – anume impactul asupra vieții și sănătății oamenilor – care poate fi cuantificat și inclus în estimare.
„Este important să conștientizăm faptul că securitatea neadecvată și sănătatea precară la locul de muncă presupun cheltuieli. Mai mult, buna gestionare a SSM într-o companie este corelată cu o îmbunătățire a performanței și a rentabilităţii. Toată lumea are de pierdut dacă este neglijat domeniul SSM, de la lucrătorii individuali până la sistemele naționale de sănătate, dar toată lumea poate beneficia de îmbunătățirea politicilor și a practicilor în domeniu”, a conchis Cecilia Manolescu, menționând că, potrivit studiilor realizate de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, țările cu sisteme precare de securitate și sănătate la locul de muncă folosesc resurse preţioase pentru tratarea unor accidente și boli care pot fi evitate.
O strategie națională solidă poate aduce creșterea productivității prin reducerea absenteismului pe motiv de boală; reducerea costurilor cu asistența medicală; menținerea în activitate a lucrătorilor în vârstă; stimularea unor metode și tehnologii de lucru mai eficiente; micșorarea numărului de persoane care sunt nevoite să își reducă programul de lucru pentru a îngriji un membru al familiei.
