Legea Sanatatii, Cepoi versus Nicolaescu

Ministrul Sanatatii, dr. Vasile Cepoi,  a prezentat, marti, proiectul noii Legi a Sanatatii in Comisiile reunite ale Parlamentului, iar astazi, noul proiect de act normativ a fost discutat in Guvern. Fostul ministru Liberal al Sanatatii, Eugen  Nicolaescu, sustine insa ca legea trebuie schimbata, altfel nu va aveaq sustinerea USL.  Pana in septembrie, proiectul ramane dezbatere publica, urmand ca legea sa fie aplicata abia anul viitor. 

In sedinta de Guvern de astazi, ministrul Sanatatii, dr. Vasile Cepoi, a prezentat noua propunere pentru viitoarea Lege a Sanatatii, dupa ce marti a prezentat-o celor doua Comisii de Sanatate reunite ale Parlamentului. Potrivit noului act normativ, spitalele vor avea autonomie financiara si manageriala, iar casele de asigurari de sanatate ar urma sa se reorganizeze si sa intre in competitie cu casele private de asigurari.

Principalele schimbari care se regasesc in noul proiect de act normativ se refera la statultul juridic al spitalelor, care vor deveni institutii autonome din punct de vedere juridic si managerial. Potrivit viziunii ministrului Cepoi, autoguvernarea spitalelor va permite atat remunerarea medicilor pe criteriul competentei, cat si atragerea de venituri suplimentare prin desfasurarea unor activitati cu plata pentru categoriile de persoane care doresc acest lucru.

Noul proiect al Legii Sanatatii a fost discutat astazi si de Guvern, urmand ca pana in septembrie sa ramana in dezbatere publica, iar pana la sfarsitul anului sa fie aprobat, astfel incat de anul viitor sa poata fi aplicat.  

Versiunea lui Nicolaescu

In contradictie cu actualul ministru al Sanatatii, fostul ministru Eugen Nicolaescu sustine varianta liberala a proiectului, pe care a prezentat-o si medicilor buzoieni, la intalnirea organizata de stafful PNL Buzau la inceputul lunii iunie, avand din partea acestora o sustinere aproape unanima.

Potrivit lui Nicolaescu, ar urma sa se desfiinteze actualele case de asigurari de sanatate, iar „Guvernul va prelua intreaga responsabilitatea a asigurarii pachetului minim de servicii pentru toti cetatenii, fie ei asigurati sau nu, fie ca este vorba despre servicii medicale de urgenta, servicii de medicina primara, in ambulatoriul de specialitate, spitalicesti sau ale ambulantei”.

In legatura cu plata medicilor, viziunea lui Nicolaescu pare sa coincida cu cea a lui Cepoi, pentru ca ambii sustin ca acestia trebuie sa fie platiti pe criterii de competenta, cu mentiunea ca in primul caz, toate categoriile de medici incheie contracte cu statul, nu numai cei din spitale.

Si in cazul caselor private de sanatate viziunea celor doi pare sa fie similara, o diferenta considerabila existand insa in cazul procentului de contributie din partea asiguratului si a asiguratorului, care la Nicolaescu se reduce substantial, in scopul incurajarii scoterii la suprafata a economiei subterane.

Argumentele ministrului Cepoi

„Medicul nu va mai fi bugetar, va fi un liber-profesionist, iar spitalul, o entitate care realizeaza venituri intr-o relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate, asa cum Bechtel-ul nu este bugetar doar pentru faptul ca are contract cu statul si este platit de la bugetul de stat”, a argumentat Cepoi varianta sa de autonomie spitaliceasca, prin care medicul nu mai este constrans de o lege a salarizarii bugetarilor, ci va presta servicii in baza Codului Muncii.

In ceea ce priveste autonomia sistemului de asigurari publice de sanatate si competitia acestuia cu sistemul privat, in functie de optiunea fiecarui asigurat, ministrul Sanatatii a precizat ca noua lege prevede reorganizarea caselor de sanatate in 12 case regionale, ca societati mutuale, fata de cele 44 cate functioneaza acum, astfel incat sa se reduca „nivelul structurilor administrative” si „riscul politizarii”, concomitent cu „cresterea eficientei acordarii serviciilor medicale”.

In ceea ce priveste situatia persoanelor vulnerabile, ministrul a aratat ca acestea vor beneficia de uin pachet minimal de servicii sociale de sanatate, iar serviciile de urgenta vor fi asigurate pentru toata lumea, indiferent de calitatea de asigurat sau neasigurat, plata serviciilor pentru ambulanta fiind preluata de minister.

Proiectul are in vedere si o propunere de eliminare a taxei pe sanatate pentru angajatori, care sa constituie un fond de 2 procente din cheltuielile de personal, dar in principiu se mentin actualele cotizatii.