Mai mulți bani pentru Programul de fertilizare in vitro

Guvernul a majorat, joi, bugetul alocat Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse cu 150 milioane lei credite de angajament și 5 milioane lei credite bugetare, asigurând astfel continuarea Programului de fertilizare in vitro și în anul viitor.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat printr-o postare pe pagina sa de Facebook, suplimentarea bugetului Ministerului Familiei pe anul 2024, subliniind importanța programului de fertilizare in vitro (FIV) și angajamentul Guvernului față de acest proiect.

„Programul de fertilizare in vitro continuă și în 2024. Am promis în luna martie că sunt parte din această misiune, de a sprijini demersurile pentru ca programul să continue. Azi sunt încântat să confirm că ne-am ținut promisiunea făcută. Mai întâi am instituit un mecanism pentru relocarea creditelor de angajament, măsură crucială pentru a asigura flexibilitatea financiară necesară derulării programului. Ulterior, am realizat mecanismul pentru ca astăzi să fie aprobată în Guvern majorarea bugetului Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pe anul 2024 cu suma de 150 milioane lei credite de angajament și 5 milioane lei credite bugetare”, a scis Boloș, pe Facebook.

Banii au fost alocați din Fondul de rezervă bugetară și sunt destinați sprijinirii a 10.000 de familii sau persoane singure care se confruntă cu probleme de fertilitate și care doresc să apeleze la procedura de fertilizare in vitro, oferindu-le astfel șansa de a-și împlini visul de a deveni părinți. Acestea pot obține două vouchere, în valoare totală de 15.000 de lei (3.000 de euro) – unul pentru achiziția de medicamente și celălalt pentru efectuarea procedurilor de fertilizare in vitro la clinici din România. E un ajutor prețios, spun specialiștii, chiar dacă beneficiarii vor fi nevoiți să acopere diferența, până la 5.000 de euro, cât costă o procedură.

România a înregistrat, anul trecut, cea mai mică rată a natalității di 1930 încoace, iar rata de fertilitate este din ce în ce mai scăzută. În cel puțin jumătate din cazurile de infertilitate, cauza este la domni. De vină sunt, cel mai adesea, sedentarismul, hrana nesănătoasă, dar mai ales lenjeria intimă strâmtă ori pantalonii mulați. Obiceiurile și moda au scăzut vizibil, în ultimele două decenii, fertilitatea românilor. Obezitatea, consumul de alcool și fumatul fac ceasul biologic să sune mai greu sau … deloc. Însă dușmanul ascuns la bărbați e îmbrăcămintea nepotrivită. Prima recomandare a medicilor specialiști în sterilitate e să dea libertate apararatului reproductiv.

Spre deosebire de anul trecut, documentele nu se mai depun fizic, la ministerul Familiei, ci pe un site dedicat acestui program, a anunțat ministrulNatalia Intotero, la finalul ședinței de Guvern, precizând și ce trebuie să facă cei care anul trecut au fost declarați eligibili pentru acest program.

„În acest an, toate documentele se vor depune în format electronic, pe o platformă, și aceste solicitări pot fi depuse de îndată ce această hotărâre de Guvern va apărea în Monitorul Oficial. Aș vrea să menționez că, toate acele persoane care au fost declarate eligibile anul trecut, dar care nu au mai ajuns să beneficieze de finanțare vor trebui să reia procedura de depunere a documentelor, având în vedere că vorbim de un alt act legislativ”, menționând că anumite documente depuse anterior au expirat, cum ar fi adeverința de asigurat în sistemul de sănătate.

Potrivit ministrului Intotero, anul trecut au fost 24.000 de solicitări eligibile, dar au beneficiat de acest program 10.000 dintre ele.

Ministrul Familiei spune că platforma pe care se vor face înscrierile în programul FIV va fi disponibilă în cel mai scurt timp posibil.

La 1 ianuarie 2024, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani, cu domiciliul în România, a fost de 3,796 milioane, în scădere cu 80.700 față de perioada similară din anul anterior, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ponderea minorilor în totalul populaţiei a fost, la 1 ianuarie 2024, de 17,4%, în scădere faţă de anii anteriori. Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă, astfel că raportul a fost de 1.057 băieţi la 1000 fete.

Conform INS, numărul de copii născuţi vii, înregistraţi la oficiile de stare civilă din România, a fost de 155.430 copii în 2023 – cel mai mic număr din 1930 până în prezent. În anul 2023, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 30,7 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani), potrivit Agerpres.

Cele mai ridicate rate ale natalităţii au fost înregistrate, în 2023, în regiunile Nord-Vest (8 născuţi-vii la 1.000 locuitori) şi Centru (7,7 născuţi-vii la 1.000 locuitori), iar cele mai scăzute, în regiunile Sud-Est (6,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (6,3 născuţi-vii la 1.000 locuitori).

În județul Buzău, anul trecut au fost înregistrați 3.325 de copii născui vii, în creștere comparativ cu 2022, când au fost 2.713 copii născuți vii.