Medicii de familie implementează un model francez pentru consultarea la distanță a pacienților cu Covid-19

Societatea Națională de Medicina Familiei a pus la dispoziție în acest sens două chestionare pentru consultațiile inițiale și evaluările ulterioare ale pacienților diagnosticați cu Covid -19 sau suspecți că au contractat infecția.

În actualul context epidemiologic, medicii de familie au fost nevoiți să se adapteze noilor condiții de acordare a serviciilor medicale, punându-se un accent deosebit pe consultațiile la distanță. După ce Curtea Constituțională a decis că pacienții confirmați cu Covid-19 și persoanele suspectate pot ieși din spital și din izolare la cerere, medicii de familie s-au văzut puși în fața unei noi provocări, aceștia trebuind să îi îngrijească la domiciliu pe cei care refuză spitalizarea ori s-au externat la cerere.

În aceste situații nu este recomandat contactul direct cu pacienții, așa că se aplică și în acest caz consultațiile de le distanță. În cadrul teleconsultațiilor există riscul de a fi pierdute din vedere anumite aspecte importante, mai ales atunci când este vorba de o boală nouă, mai puțin cunoscută, așa că Societatea Națională de Medicina Familiei le vine în ajutor medicilor, cărora le pune la dispoziție două chestionare pentru evaluarea inițială  și urmărirea evoluției pacienților cu Covid-19 și a celor suspecți că sunt infectați cu nul coronavirus.

Cele două chestionare sunt preluate după modelul implementat de medicii francezi, dovedindu-se două instrumente de lucru utile și eficiente pentru monitorizarea pacienților infectaţi cu SARS-CoV-2. Astfel, chestionarul pentru consultația inițială are ca scop determinarea comorbidităților pacienților,  identificarea semnelor clinice specifice unei afecțiuni respiratorii, a semnelor de evoluție nefavorabilă și a condițiilor de îngrijire.

Medicilor de familie li se precizează toate aspectele ce trebuie urmărite pe parcursul teleconsultațaiei pentru stabilirea acestor aspecte, chestionarul conținând și un tabel cu întrebările pe care trebuie să le adreseze pacienților. În tabel sunt trecute toate variantele de răspuns pe care medicii trebuie să le bifeze în timpul consultației de la distanță, iar cele care reprezintă semne de alertă sunt trecute cu roșu. Dacă după evaluarea clinică a pacientului se consideră că există risc vital crescut pentru acesta, se recomandă cu fermitate internarea cu explicarea riscurilor pe care pacientul și le asumă în cazul refuzului.

În același timp, chestionarul pentru evaluarea ulterioară are ca scop observarea semnelor de alarmă pe perioada monitorizării, știut fiind faptul că starea pacienților cu Covid-19 se poate deteriora brusc, de la o zi la alta. Semnele de alertă în această situație sunt creșterea febrei peste 39 de grade, intensificarea tusei, alterarea stării de conștiență, deshidratarea și deteriorarea bruscă a stării generale, în cazul persoanelor în vârstă.

De asemenea, medicii de familie trebuie să mai urmărească în faza de evaluare ulterioară apariția cianozei extremităților, care poate fi descrisă de pacient sau identificată vizual în timpul teleconsultației, precum și instalarea polipneei sau dispneei la efort. Medicul își poate da ușor seama de acest lucru după modul în care pacientul respiră în timpul conversației. Pierderea respirației în timpul discuției sau dificultatea de a termina propozițiile fără pauză sunt semne clare că starea pacientului s-a agravat de la consultația inițială. Și acest chestionar conține un tabel cu întrebările pe care medicul trebuie să le adreseze, fiind important prin comparație cu valorile înregistrate la consultația inițială dacă intervalul dintre două respirații scade, acesta fiind semn de afectare respiratorie severă.