Ministerul Sănătății dotează Serviciile de Medicină Legală cu echipamente de detectare a substanțelor psihoactive
Ministrul Sănătății a alocat 26 de milioane de euro pentru achiziția a 650 de echipamente de ultimă generație pentru detectarea substanțelor psihoactive.
Întârzierile foarte mari care se înregistrează la ora actuală la filialele Institutului Național de Medicină Legală (INML), în analizarea probelor toxicologice pentru testele anti-drog, a determinat Ministerul Sănătății să caute soluții pentru rezolvarea crizei.
Ministerul Sănătăţii a anunțat joi, că a decis, prin Ordin de ministru, să aloce „26 de milioane de euro, printr-un proiect al Băncii Mondiale, pentru dotarea instituţiilor de medicină legală cu echipamente de toxicologie capabile să detecteze şi să determine cantitativ alcoolul, drogurile stupefiante şi noile substanţe psihoactive. Un număr total de aproape 650 de echipamente vor ajunge la şase institute de medicină legală (INML) şi 36 de servicii judeţene de medicină legală (SJML) din toată ţara”, transmite Ministerul Sănătăţii care, în acest fel, vrea să rezolve criza analizelor toxicologice.
În cazul unui test antidrog fals pozitiv, șoferii așteaptă între o lună și un an până primesc rezultatele analizelor de sânge de la Institutele medico-legale, timp în care permisul le este suspendat, iar dosarul este blocat. De asemenea, testele anti-drog pot da și valori fals negative, iar în aceste cazuri, justiția nu-și poate face treaba.
Achiziția acestor echipamente se impune cu atât mai mult cu cât Institutul Naţional de Medicină Legală a suspendat, pe 13 februarie, efectuarea analizelor toxicologice pentru droguri, din cauză că echipamentele necesare pentru aceste teste au fost ridicate de compania care le asigura în baza unui contract de comodat.
„Situaţia este cu atât mai gravă cu cât lipsa accesului la astfel de analize poate afecta procesul de investigare şi aduce întârzieri în soluţionarea cazurilor, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra aplicării legii şi a justiţiei”, precizează MS, care menționează că finanțatrea este asigurată printr-un proiect derulat cu Banca Mondială.
Potrivit legii, dacă testul anti-drog iese pozitiv, persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări care au legătură cu traficul rutier, li se recoltează probe biologice (sânge/urină), pentru analizele de laborator. în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenţei în organism a produselor ori a substanţelor stupefiante (droguri) sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, din dispoziţia organelor abilitate, iar analizele se realizeazã numai în laboratoarele de toxicologie din cadrul instituţiilor medico-legale. Doar rezultatul acestor analize, care certifică sau infirmă consumul de droguri/ alcool, are valoare de probă.
Un rezultat fals pozitiv apare atunci când un DrugTest arată prezența unei anumite substanțe în organismul unei persoane, deși acea persoană nu a utilizat substanța respectivă. Acest lucru poate apărea din mai multe cauze, inclusiv reactivitatea încrucișată cu alte substanțe sau medicamente, avertizează medicii.
De altfel, sindicatele polițiștilor spun că în țara noastră sunt folosite aparate DrugTest de slabă calitate, care pot da rezultate înșelătoare.
Un studiu realizat în 2018 și apărut în „Journal of Analytical Toxicology“, arată că în cazul aparatelor DrugTest 5000, cu care era dotată și Poliția Rutieră din România, rata unui răspuns fals pozitiv a fost de: 14,5% pentru canabis, 23,2% pentru amfetamine, 38,4% pentru metamfetamine, 36,4% pentru enzodiazepine, 65,9% pentru opiacee și chiar 87,1% pentru cocaină. Cu toate acestea, legea impune suspendarea permiselor chiar și în cazul testelor fals-pozitive, până la aflarea rezultatelor de la laboratoarele de medicină legală. Însă raportul toxicologic vine, de obicei, în câteva luni, dar poate dura și până la 12-14 luni, dacă șoferul nu plătește singur analiza.
