Ministerul Sănătății va avea o agenție de investiții în infrastructură

Rolul principal al aceste noi structuri va fi acela de a ajuta unitățile sanitare din țară să depună proiecte pentru obținerea de finanțări europene.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Ioana Mihăilă, a anunțat că ministerul a demarat un proiect privind înființarea unei agenții naționale de investiții în infrastructura de Sănătate, care ar putea începe să funcționeze din toamnă, în subordinea ministerului. În calitatea sa de responsabil cu investițiile în sistemul sanitar și coordonator al unității de implementare a proiectelor cu finanţare europeană din Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă spune că decizia a fost luată după ce s-a constatat că multe spitale din țară doresc să implementeze proiecte finanțate din fonduri europene, însă nu toate au capacitatea de a concepe aceste proiecte și a gestiona implementarea acestora, astfel că, de cele mai multe ori, inițiativa rămâne doar la stadiul de intenție nepusă în practică.

„Din solicitările primite la minister, am constatat că dorinţă pentru proiecte există, însă nu ştim care este capacitatea administrativă de a scrie şi gestiona implementarea acestor proiecte. Din acest motiv, am demarat o reorganizare la nivelul ministerului şi înfiinţarea unei agenţii de investiţii în infrastructura de Sănătate, tocmai pentru a oferi suport, inclusiv tehnic, unităţilor sanitare care vor să scrie şi să deruleze proiectele de investiţii”, a anunțat secretarul de stat în cadrul unei conferințe de presă.

Ioana Mihaila

Potrivit acesteia, o parte din costurile de funcționare a noii agenții ar putea fi suportate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), aceasta urmând să aibă 52 de angajați în primul an de funcționare, după care numărul acestora să crească la 70. „Pe Programul Operaţional Sănătate (POS), România este singura ţară din UE care beneficiază de un program destinat sănătăţii. Au fost deja trimise primele drafturi la Comisia Europeană şi am primit şi primul feedback, urmând ca, în funcţie de ce stabilim că investim prin PNRR, să vedem pe ce ne concentrăm şi în POS. Noutatea este că, faţă de administraţia anterioară care rămăsese cu o alocare de 1,8 miliarde de euro pe Sănătate, acum avem trei miliarde de euro pentru infrastructură şi personal, plus 400 de milioane de euro pe digitalizare, asta e negocierea iniţială”, a mai declarat secretarul de stat.

Cu ajutorul acestor programe se dorește ca, până în august 2026, să fie construite și dotate 200 de centre comunitare integrate, destinate zonelor cu risc de excluziune socială, 2.000 de cabinete de medicină de familie mai ales în mediul rural, să se reamenajeze 100 de cabinete de planificare familială şi să se investească în caravane medicale. În același timp, pe domeniul digitalizării, se vizează debirocratizarea actului medical.

Ioana Mihăilă a vorbit și despre o iminentă reorganizare a unităților sanitare, astfel încât acestea să aibă asigurate fluxuri separate pentru pacienții cu Covid-19 și cei care suferă de alte afecțiuni. În acest sens, se lucrează la modificarea ordinului care reglementează gestionarea pacienților cu Covid-19, iar noile decizii urmează să fie făcute publice către sfârșitul acestei săptămâni. Pe lângă suplimentarea locurilor la ATI pentru pacienții infectați,  reorganizarea vizează și redeschiderea spitalelor Covid-19 și pentru celelalte categorii de pacienți.

„Până acum existau, în majoritatea localităţilor, spitale destinate pacienţilor Covid şi spitale non-Covid. Această reorganizare prevede, de fapt, redeschiderea spitalelor şi pentru altă tipologie de pacient. Adică pe fluxuri separate şi circuite complet separate, spitalul va putea să îşi organizeze, dacă are capacitatea tehnică, fluxuri pentru pacienţi Covid şi fluxuri pentru pacienţi non-Covid. Şi atunci, făcând lucrul acesta, vor intra şi vom beneficia de fluxuri de pacienţi Covid şi în spitalele care, până în momentul acesta, nu primeau astfel de pacienți. Asta ne permite să suplimentăm locurile la ATI pentru Covid cu încă 200 de paturi şi paturile pentru terapie intermediară cu încă 350. Dar aceasta va aduce şi un alt beneficiu: în momentele de acalmie a pandemiei, spitalele Covid vor putea să fie redeschise şi pentru pacienţi non-Covid,  iar atunci, inclusiv această problemă legată de accesul redus la asistenţa medicală în ambulatoriu sperăm să fie măcar parţial rezolvată”, a precizat Ioana Mihăilă.