Ministrul Rafila, în inspecție pe șantierul Centrului de Mari arși de la Timișoara
La 30 de zile de la semnarea contractului de execuție a lucrărilor Centrului de Mari Arși de la Spitalul Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, ministrul Alexandru Rafila și secretarul de stat Alexandru Rogobete au mers într-o vizită de lucru pe șantier și spune că „progresele sunt vizibile”.
Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, împreună cu secretarul de stat Alexandru Rogobete, timișorean de origine, s-au aflat, astăzi, la Timișoara, unde au vizitat Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, dar și șantierul unde s-a demarat proiectul prin care se va realiza clădirea multifuncţională care include Centrul de Mari Arşi şi care va va fi conectată cu clădirile Spitalului Judeţean, realizată cu fonduri de la Banca Mondială.
„Construcția și finalizarea centrelor pentru mari arși reprezintă o componentă importantă a proiectelor de investiții și de dezvoltare a sistemul sanitar din România, pe care le derulează Ministerul Sănătății în parteneriat cu autoritățile locale din întreaga țară. Această perioadă reprezintă un punct istoric în dezvoltarea asistenței medicale pentru pacienți. Responsabilitatea, profesionalismul și buna credință sunt principiile după care funcționează echipa actuală a Ministerului Sănătății”, a declarat Rafila, care a precizat că Ministerul Sănătății derulează trei investiții în centre pentru mari arși, la București, Târgu Mureș și Timișoara.
Ministrul Sănătății a menționat că proiectul Centrului de Mari Arși de la Timișoara, unde „s-a amenajat terenul, se realizează protecția diverselor tipuri de instalații care există pe teren”, este „cel mai avansat” și are o valoare de investiție de peste 60 de milioane de euro și se realizează cu finanțare de la Banca Mondială. Noul centru va cuprinde „12 paturi pentru pacienții critici cu arsuri severe și încă 6 paturi pentru recuperarea acestor pacienți. Centrul va avea 5 etaje, va acomoda serviciul de primiri urgențe, un nou bloc operator și o secție nouă de terapie intensivă cu 45 de locuri destinate pacienților critici”, a menționat ministrul Sănătății.
„Am semnat contractul la Târgu Mureș și urmează să-l semnăm și pe cel de la București”, a completat Alexandru Rafila, subliniind că „în luna decembrie a anului 2021, când am venit la Ministerul Sănătății, am găsit cele trei proiecte care prevedeau construirea centrelor de mari arși de la București, Timișoara și Târgu Mureș complet blocate. Erau foarte mici șansele de continure a acestor proiecte. Am hotărât, împreună cu colegii mei, să redeschidem negocierile cu Banca Mondială și am reușit să obținem o nouă finanțare pentru construcția celor 3 centre”.
Dr. Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății, responsabil de coordonarea investițiilor din fonduri internaționale și PNRR, a precizat că „este pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, când investim masiv, atât în dezvoltarea infrastructurii de sănătate cât și în dotarea spitalelor cu echipamente medicale de înaltă calitate. Este un moment fără precedent, în care o administrație serioasă reușește să utilizeze un mix unic de finanțări: Banca Mondială, PNRR, BIRD sau BERD”.
Ministrul Rafila a menționat că„la nivel naţional avem circa 30 de paturi şi vom ajunge la peste 50 după finalizarea proiectului, inclusiv paturi pediatrice”, dar la nevoie, vor fi trimiși în continuare pacienți în străinătate. „Nicio ţară din lume nu poate amenaja atât de multe paturi pentru pacienţi arşi, pentru a deservi, în caz de urgenţă, de catastrofă, astfel de pacienţi. Trebuie să existe şi posibilitatea rezolvării la nivel naţional, dar şi prin parteneriate internaţionale. În curând vom semna un acord, în acest sens, cu guvernul belgian, pentru a exista o legiferare şi un mecanism predictibil pentru astfel de pacienţi, în caz de catastrofă”, a completat ministrul, care a subliniat că toată această infrastructură de specialitate trebuie deservită de personal calificat şi că se lucrează îndeaproape cu Comisia de chirurgie plastică a Ministerului Sănătăţii, astfel încât să fie operaţionalizate cât mai multe paturi la nivel naţional.
Managerul SCJU Timişoara, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, a afirmat că în urma realizării clădirii multifuncţionale care include Centrul de Mari Arşi „va crește semnificativ funcționalitatea celui mai mare spital din Vestul României, conectând clădirile existente și va asigura condiții moderne pentru structurile cheie ale spitalului și deschide perspectiva pentru funcționarea acestui ansamblu medical ca Spital Regional. Noi frem să facem din Spitalul Județean poate primul spital regional de urgență «de facto», într-un complex funcțional, modernizat”.
Ministrul Sănătății s-a declarat convins că SCJU Timișoara „poate să devină funcțional ca spital regional nu numai ca dezvoltare a serviciilor obișnuite, ci și prin dezvoltarea unui centru de excelență în câteva domenii cum ar fi politrauma sau neurochirugia, astfel încat, în decurs de câțiva ani, nu foarte mulți, să poată să aibă exact aceleași funcțiuni ca un spital regional”, putându-se alătura celorlalte spitale regionale.
Conform contractului de execuție, primul Centru de Mari Arși din țară va deveni funcțional, la Timișoara, în 2025, odată cu Centrul de la Târgu Mureș și de la București, potrivit ministrului Sănătății.
Reprezentanții Ministerului Sănătății și cei ai constructorului au semnat contractul de execuție pentru construcția unei clădiri noi în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” din Timișoara, iar lucrările au început în data de 12 iunie 2023.
Proiectul constă în construirea unei clădiri noi, în care să funcționeze integrat Centrul de Arși, compus din 6 paturi pentru mari arși, 6 paturi pentru arși intermediari și post-critici și 5 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă; secția AȚI cu 27 paturi; blocul operator cu 25 de săli de operație; spații conexe (Sterilizare, Farmacie, spații administrative și logistice, spații tehnice, etc.) și un heliport. De asemenea, va funcționa și UPU-SMURD cu 58 de posturi.
Valoarea investiției este de 66 milioane de euro, iar durata de execuție este de 26 de luni.
Finanțarea este asigurată în cadrul proiectului privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar finanțat din Acordul de Împrumut nr 8362 dintre Guvernul României și Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).