Ministrul Rafila spune că noul coronavirus se transformă într-o viroză sezonieră

Medicii infecționiști nu-l contrazic, dar spun că ar trebui să fim în continuare precauți, pentru că încă nu se știe cum vor evolua, din toamnă, focarele epidemice. 

Alexandru Rafila

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat sâmbătă, la Oradea, răspunând unor jurnaliști care l-au întrebat dacă trebuie să ne așteptăm la un nou val pandemic și cât de intens ar putea fi, că în opinia sa, infecția cu noul coronavirus (COVID-19) se transformă într-o viroză sezonieră și, dacă va mai exista un nou val, acesta „nu va avea impact asupra sănătăţii publice şi asupra capacităţii de apărare a asistenţei medicale, mai ales că acum avem experienţă, suntem organizaţi şi am dezvoltat serviciile ambulatorii care previn supraîncărcarea spitalelor, a unităţilor de primiri urgenţe”, dar a atras atenția că „asta nu înseamnă că anumite zone sau anumite populaţii vulnerabile care nu au fost protejate prin vaccinare nu vor fi la risc”.

Ministrul Sănătății a mai spus că soluția nu este să se transporte toţi pacienţii la UPU, ci să se găsească resurse, să se investigheze şi să se trateze în ambulatoriu, pentru că altfel se „colmatează” asistenţa medicală spitalicească pentru alte categorii de oameni care au nevoie de îngrijiri, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când „în valul patru au murit 25.000 de persoane, dar am avut o mortalitate generală extrem de mare, care a depăşit cu 100.000 natalitatea”, în condițiile în care România, alături de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, se află într-o zonă de pericol în ceea ce priveşte evoluţia demografică.

Dr. Adrian Marinescu

Referitor la același subiect, medicul infecționist Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, consideră că din toamnă este de așteptat să crească numărul de infectări cu SARS-CoV-2 şi că pandemia se va încheia cu o convieţuire cu virusul, fără însă ca acesta să dispară. „E foarte probabil ca la toamnă să avem creşteri. Creşterea numărului de infecţii nu va schimba acest concept de convieţuire. Din punctul meu de vedere, ce a început în 2022 va continua, iar pandemia se va încheia cu această convieţuire, nu cred că vor mai fi schimbări importante (…) Dacă vom fi suficient de echilibraţi, încât să luăm în calcul că vom mai avea infecţii şi că trebuie să le rezolvăm, cred că vom trece cu bine toamna”, a spus medicul.

Specialistul a menționat că se aşteaptă să apară și noi vaccinuri, în funcţie de mutaţiile care urmează să apară la SARS-CoV-2, precizând că închiderea pandemiei de COVID-19 nu va însemna şi disparţia virusului care provoacă boala, decât atunci când la nivel mondial vor mai aărea doar focare izolate.

Dr. Marius Geanta

Medicul Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, crede că ar trebui „să păstrăm în continuare o oarecare stare de alertă și chiar de curiozitate”, fără a intra în panică, dar păstrându-ne curiozitatea de a afla ce se întâmplă și a dat ca exemplu un studiu realizat de Israel, care „arată că, în ciuda așteptărilor inițiale, care spuneau că varianta Delta va fi complet înlocuită de variantele Omicron, realitatea ne arată că există un nivel sub-radar de circulație a variantei Delta. (…) Există această ipoteză conform căreia, în continuare circulând Delta, aceasta să fie una dintre variante. Aceste cercetări au la bază analiza apelor uzate, o metodă care se folosește din ce în ce mai mult, cam de jumătate de an. Este o metodă care are valoare predictivă asupra focarelor epidemice și poate avea valoarea de identifica, de a mapa foarte bine variantele care circulă”, a spus medicul, subliniind că Europa și în mod special România suferă foarte mult din lipsa programelor de supraveghere genomică autentică a circulației virusului.

În același timp, dr. Geantă atrage atenția asupra pericolelor long-COVID, care reprezintă o paletă „extrem de largă de suferințe care apar la un anumit interval de timp”, a căror frecveță este „foarte mare, cel puțin la 6 luni, în primul an după faza acută”, despre care se discută foarte puțin în spațiul public.